Chaper 1 - Life is now

495 37 2
                                    

Chaper 1

Life is now

 

 

 

            Fir-ar! Aveam ora de chimie, iar profa era o adevărată jigodie. Mi-ar fi plăcut, mie să îi arunc un os și ea să plece cu codița fluturând în vânt, dar... dehhh, visele nu se adeveresc mereu. Aveam o nebună,  drept colegă de bancă, iar unde mai pui că nici-unul nu era mai sănătos decât celălalt, puteai să tragi linie și să strigi în gura mare ”pe-aici nu se trece, pericol de infecție”. Atât de contagioasă era ora de chimie, încât un sanatoriu întreg ar fi o casă de păpuși mute și mai liniștită.

            Apropo, eu sunt Andres, iar ea este Cojo... nu întreba de unde a căpătat porecla pentru că nu o s-o mai poți oprii din vorbărie. E colega mea de banca din a treia și ne înțelegeam perfect, iar majoritatea  ar spune că, formăm un cuplu. Dar în realitate nu este așa. E ca o soră mai mică, de care m-am atașat în ultimii ani și care mă susține în tot ce fac.  De astfel și singura persoană care-mi cunoaște secretul.

            Și uite că intră și roșcata de profa cu ditamai teancu de teste. Drace! Doar nu vobești serios? Se pare că da...  În regulă atunci, ne vedem după testul ăsta idiot de deplasat, asta dacă supraviețuiesc cumva situației.

***

            Îmi urăsc viața uneori. Nu mă întreba, nu am chef de explicații acum. Am luat un amărât de 8, și-mi vine să-i trag una peste scăfârlie guralivei de Cojo. Dacă priveștei lucrarea ei, ai zice că-s desene egiptene cifrele pe care le face, și habar nu am cum de-a înțeles idioata roșcată de profa?! Pe bune?, îi aplic un cot în coaste blondinei. Cine este tipul nou?

            - Care?, își mișcă ochii comic Cojo.

            - Acela, o apucai de cap ca pe-o jucărie de pluși.

            - Aaaaaa!!!, pufnii în râs ea. E  Eiji.

            - Eiji?, privii confuz. De unde, cum și cine naibii de la făcut așa de sexy?, insitai incitat.

            - Easy tiger, mă atenționă Cojo. A sosit de curând din Japonia prin schimbul unei burse de studii, mă informă ea. Îl vom avea pe cap până la terminarea liceului, și sincer abia ai început clasa a X-a, proptii degetul arătător de fruntea mea.

            - Fir-ar să fii tu de demon feminin!, am apucat obrajii ei. Nu mai face asta.

            - Dar ce-am facut?, sarcastică Cojo. Știu că mă iubești, recunoaște?

            - De nu mai pot, sadic eu. Visează în continuare blondo.

            - Auci!, mimă a durere Cojo. Asta m-a durut, nemernicule.

            - Pot trăii cu asta!, o corectai indiferent. Trebuie să-l cunosc pe acest brunet cu ochii albaștrii, ziceai că-i nipon, huh?!

            - Ăăăă, da!!!, mirată.

            - Cred că am pus ochii pe o nouă pradă baby, o sărutai ușor pe frunte, în timp ce Cojo înroșii toată și nu reuși decât să scoată ”Păi, păi, păi”. Adoram când o lăsam uneori fără cuvinte, și asta nu era tot, îmi făcea zilele un haos, dar nu putea rezista fără ea nici măcar zece minute în lumea infernală a liceului.

Fulger de Iarnă (Fuyu no inazuma) / [Boyxboy] FINISHEDWhere stories live. Discover now