Este o zi de vara linistita si eu am hotarat sa ma plimb prin padurea din apropierea casei mele. Totul era linistit, mult prea linistit dupa parerea mea dar hm... ce stiu eu, poate doar mi se pare. Dar se pare ca am dreptate pentru ca de odata din tufisuri sarii Krakhen dusmanul meu si omul care vrea sa ma omoare.
-Ce cauti aici, il intreb eu dispretuitoare in timp ce ma inarmez cu tepusa pe care o tineam in buzunarul de la spate al pantalonilor. Eu de fapt nu voiam sa o iau dar m-am gandit ca raul nu doarme niciodata. Krakhen era un vampir diabolic care urmarea sa-i distruga pe toti vampirii din Ordinul Vampirilor Intunecati si din fericire eu eram printre ei si chiar ultima ramasa pentru ca el i-a ucis si unii chiar au murit din cauza varstei sau chiar s-au ucis din cauza nebuniei. In aceasta asociatie erau numai vampiri stravechi cu sute de ani si chiar mii de ani de viata bunica mea a facut parte din acest ordin si chiar ea avea o mie de ani, dar din nefericire a murit deoarece s-a imbolnavit si a murit. Eu m-am antrenat sa ucid vampirii care voiau sa distruga acest ordin si ultimul ramas era Krakhen la fel ca mine doar ca el folosea si magie nu numai forta in lupta, magie pe care eu nu o puteam s-o stapanesc, inca.
-Mai intrebi chiar si daca sti raspunsul, imi raspunse el.
-Hm... aici ai dreptate, oh si cat uram sa aiba si altcineva dreptate in afara de mine si mai ales el. Sa sti ca nu vei reusi sa ma invingi, si sti asta foarte bine pentru ca nu esti in toate puterile si ai nevoie doar de sangele unei fecioare din clanul O'Dower ajunsa la maturitate si al meu, un vampir stravechi si un plus pentru ca suntem frati si ai nevoie si de sange din sangele tau deci sunt doi in unul, nu-i asa? Oh dar nu poti sa ma contrazici.
-Hm... ai dreptate ca intotdeauna Yuhi.
-Normal fratioare, dar din pacate nu vei reusi sa ajungi la mine hm... poate ca vei ajunge la fecioara doar poate pentru ca este foarte greu sa ajungi la una dar la mine te asigur ca nu vei ajunge.
-Vom vedea ... surioara. Si inainte sa ripostez a disparut.
-Lasule! Pleci in loc sa te lupti cu o fata?! Nu vei scapa asa usor crede-ma! Nu mi-am dat seama dar in timp ce ziceam ultima fraza ochii mei s-au umezit.
Nu am mai continuat plimbarea si m-am intors inapoi acasa unde prietenii mei ma asteptau ingrijorati ca nu m-au gasit in casa, in siguranta. Fiindca ei stiau pericolele care ma pandeau la fiecare colt de strada.
-Yuhi! Unde ai fost?! Am fost foarte ingrijorat, am vrut sa zic toti... toti am fost, spuse Alex in timp ce ma lasa din stramptoarea imbratisarii.
Apoi am intrat in casa si am inceput sa le povestesc tuturor tot ce sa intamplat, impreuna cu un ceai cald si revigorant de menta.
-Trebuie sa fii mai atenta si sa nu mai iesi singura din casa, in timp ce Krakhen bantuie pe aici, ai inteles?, imi spuse Tohru.
Tohru e una dintre prietenele mele cele mai bune. Si ea e vampir si vampiri mai sunt si Alex, Yuuki si Conner dar in cercul nostru avem si un om, Vlad. Suntem un cerc de sase prieteni ce vor sa-l distruga pe Krakhen si sa apere lumea vampirilor si cea a oamenilor, desigur.
- Scuze! Imi pare foarte rau ca nu v-am anuntat, dar nu ma asteptam sa apara acum in lumina soarelui. Se pare ca a prins mai multa putere decat ne asteptam.
-Hm... ai dreptate am simtit asta, ca e mai puternic. A spus Alex in timp ce se uita in gol. Alex are o conexiune stranie cu Krakhen. O data Krakhen la folosit pentru a se face mai puternic dar nu i-a reusit pentru ca am fost noi acolo si l-am invins dar totusi, nu stiu cum s-a creat o conexiune intre ei doi ce ii permite lui Alex sa-l simte pe Krakhen. dar nu intotdeauna, de obicei simte doar ceea ce simte si el si putin mai mult, dar el uraste sa fie in conexiune cu acea bestie si il pot intelege doar sunt sora acelei bestii.
-Deci si noi trebuie sa ne facem mai puternici, spuse Vlad cu ochii scanteindui si pumni inclestati.
Dupa asta noi toti am inceput sa ne antrenam, Tohru si Yuuki s-au dus in templul lor de acasa sa se antreneza si sa mediteze de oarece ele sunt preotese. Conner si Vlad au plecat si ei sa se antreneze si am ramas doar eu si Alex.
-Sa ai mai multa grija data viitoare, ai inteles Yihi? ami zice Alex putin nervos.
-Dar am avut, nu ma prins nu-i asa? spun eu sacaita ca ma dojeneste ca pe un copil neascultator.
- Mda nu te-a prins, dar daca o facea!? a zis el in timp ce se apropia de mine incet.
-Nu a facut-o si nu o va face vreodata!! am zis eu tare ca sa ma auda mai bine si sa inteleaga ca asa va fi si el continua sa se apropie de mine. Se apropia tot mai mult pana aproape nu mai era loc intre noi.
-Sa nu mai facii asta niciodata, promiti? a spus in soapta in timp ce se uita in ochii mei.
-D...da promit, am zis eu balbaindu-ma si dupa ce am zis asta buzele noastre sau unit intr-un sarut pasional care a tinut mult. Voiam mai mult decat acel sarut il voiam pe el, in voiam pe Alex. Cu greu ne-am despartit din acel sarut dar totusi a trebuit sa ne oprim deoarece iubirea noastra era interzisa. Oh ce tragic 2 oameni ,vampiri, care se iubesc nu pot fi impreuna foarte tragic dar nu avem incotro. Este din cauza ordinului din care fac parte. El nu ma lasa sa am vreo relatie cu nimeni deoarece odata si-odata va trebui sa ma sacrific pentru vampirii de pretutindeni, pentru viata lor. Ca ei sa traiasca va trebui sa o fac, sa ma sacrific stiu exact cand va veni ziua aceea doarece am o putere specifica pentru familia mea, fratele meu nu a mostenit aceasta putere dar eu da si acea putere este clarviziunea. Pot vedea viitorul dar nu intotdeauna dar cate-odata stiu exact ce se va intampla si cum dar de cele mai multe ori stiu si azi am stiut ca ma voi intalni cu fratele meu si nimeni nu stie despre puterea asta in afara de krakhen. Lui Alex nu ii pasa de ordin si vrea sa fie cu mine sa ma apere de aceasta sacrificare si mereu cauta o solutie pentru asta dar pana acum nu a gasit nici o solutie. Totusi eu sunt de alta parere, respect cu strictete acest ordin si nu vreau sa il incalc chiar si daca voi sacrifica iubirea mea si pe mine pentu vampirii de prtutindeni.
- Acum trebuie sa plec, mia zis Alex in timp ce se indeparta de mine.
-Oh ok aaamm ... ne mai vedem, zic eu buimaca in timp ce el parasea incaperea in care stateam amandoi.
