The outside world

Capitolul II

     De dimineață ,când am ajuns la școală i-am văzut pe  prietenii mei cei mai buni:  Katty,  Ellen și Marck .
     Katty are 16 ani , locuiește în sectorul 7 și îi mai are doar pe cei doi frați mai mari ,de 22 de ani, care
o obligă să facă tot ce vor ei și ea îi ascultă.Ea este foarte frumoasa ,are ochi verzi , păr castaniu ,ten alb si are înălțimea de 1,70 (cu 5 centimetri mai înaltă decât mine)Ei îi place foarte mult să citească , asemenea mie. Are multe cărți foarte vechi de toate felurile care i le-a dat  mama ei cu un an înainte să fie omorâtă.Uneori îmi împrumută și mie o parte din cărți . Chiar dacă le-am citit de mai multe ori ,îmi place să citesc despre  viața pe care o trăiau strămoșii noștri liberi , și chiar dacă se crede că viața noastră este bună aici , aș vrea să am libertatea să încerc lucruri noi.
      Ellen are 17 ani, locuiește în sectorul 6 ,este foarte drăguț din punctul meu de vedere , se poartă frumos , este foarte bun la învățătură , și se poate spune că suntem foarte apropiați. Părinții lui sunt doctori și până la pensionare nu li se atribuie pedeapsa cu moartea.Dar fiindcă sunt toată ziua la muncă nu au timp să stea cu el .Ellen are ochi albaștri, par blond,ten aproape alb si are 1,76 m înălțime.
     Marck are 16 ani , locuiește în sectorul 3 și are o voce minunată.Din păcate o are doar pe mama lui , care de când și-a pierdut soțul ,toată atenția ei este asigurată acestuia .Marck are ochi căprui, păr castaniu,ten alb si are   1,72 metri înălțime.
        Ziua nu avem timp să ne întâlnim și de aceea ne vedem noaptea, după ora zece ,când nu umblă la fel de mulți gardieni pe străzile secundare  .De obicei locul nostru de întâlnire este deasupra unui bloc departe de locuințele noastre ,ca familiile fiecăruia să nu afle despre nelegiuirile noastre .De fiecare dată când ne întâlnim , discutăm despre tot ce sa mai întâmplat și ne distram pe seama gardienilor.
      În această seară am ajuns mai târziu  și am văzut că au venit doar Katty și Ellen.
    -- Salut! Ce faceți ?le spun eu foarte bine dispusă.
   -- Hei! îmi răspunde Katty puțin melancolică
   --Dar ce aveți de sunteți așa supărați? Și unde este Marck ?A plecat deja?
   --Da chiar asta este problema, Marck a fost prins de mama lui venind aici și cred că de acum încolo nu o să-l mai vedem pentru o perioadă nedeterminată de timp - îmi spune Ellen foarte îngândurat.
   -- Ce păcat! Dar hai să nu ne plângem pe aici! Să vedem ce fac gardienii și hai să-i deranjăm!
   -- Cum sa avem noi astfel de noroc!? spune Katty
   -- De ce spui asta?
   -- În seara asta umbla mai mulți gardieni decât de obicei - ma lămurește Ellen
   -- Și atunci ce facem? le spun eu
   -- Eu cred că plec- spune Katty
   -- Și eu la fel - continuă Ellen
   -- Cum să faceți așa ceva?! Avem și noi puțin timp liber in fiecare seara și voi preferați să mergeți acasă?!
   -- Nu te înfuria așa !! Lasă că oricum nu avem ce face! Eu plec și gata ! - spune Katty furioasă
   --Nu m-am înfuriat dar eu vreau să îmi petrec timpul alături de voi...
   -- Hai că merg și eu . Lasă Hoppe că avem și alte ocazii.-spune Ellen si pleacă în același timp cu Katty
   -- Bine ,pa! - le spun si plec acasă cât de repede , încercând să trec neobservată pe lângă  gardieni.
   Când ajung acasă intru în camera mea și mă duc la geam să mă uit la imaginea falsă a cerului pentru care îmi pun mereu întrebarea dacă se vede mai frumos din afara orașului. După mă uit cu atenție la camera mea ,de parcă nu am mai intrat niciodată aici , și primul obiect pe care îl observ este patul in forma de mașinuță al fratelui meu decedat. Mă duc imediat la noptiera de lângă pat , unde păstrez o fotografie cu el ,o iau în brațe și încep să plâng până adorm....