Schimbari..

163 3 0
                                    

"Draga jurnalule, 

Se pare ca este timpul sa ma reîntorc la scoala. Pana si acum imi vin in minte imagini din seara accidentului. Ma simt goala, fara viata , devastata.. Nu cred ca voi mai putea zambi vreodata...Urasc cand oameni ma intreaba ce fac, chiar daca nu vor un raspuns. Se dau bine pe langa mine si imi spun ca inteleg prin ce trec , dar NU  ! Nu vor intelege cum e sa iti pierzi parintii...  Chiar daca au trecut doar 2 luni simt ca au trecut 2 zile... "

   Imi pun jurnalul sub perna si ma indrept spre baie. Pe coridor ma intalnesc cu matusa mea Sarah care ma intampina fericita,  totusi cu o urma de tristete pe fata :

  -Buna dimineata Noah !

  -'Neata Sarah  !

  -Vrei cafea? intreba ea nestiind sigur daca beau de obicei sau nu...

  -Da ! Cine e la baie ? am intrebat eu nervoasa ca intrase cineva inaintea mea...

  -Ian...

  -Iesi odata ! Sunt si altii care au nevoie la baie ! am tipat eu,  vrand parca sa sparg usa...

  -Bine,  bine ! spuse ragusit...

In scurt timp si-a facut aparitia deschizand usa cu putere.. God,  daca nu era fratele meu si nu eram obisnuita cu faptul ca sta in baie mai mult ca mine,  pana acum il plezneam ! Am intrat in baie,  rotind de 3 ori de cheie,  fiind sigura ca nimeni nu poate intra . Am dat drumul la muzica,  si am pornit apa. Mi-am aruncat hainele pe jos fara nici o grija, iar apoi am sarit in dus. Apa era atat de perfecta nici prea calda dar nici prea rece.  Dupa ce am terminat cu dusul m-am infasurat intr-un prosop si mi-am spalat dintii,  iar apoi mi-am facut tratamentul facial. Imi urasc aparatul dentar ! Trebuie sa scap de el cat mai curand. Am verificat totul inaine sa ies pe usa.  Totul era in regula.  Mi-am luat telefonul si am plecat. Am intrat in camera mea si m-am dus spre dulap. Am scos de acolo o pereche de jeansi taiati la genunchi,  un croptop negru cu imprimeuri rock, o pereche de botine simple si negre si geaca mea de piele ...

M-am imbracat, mi-am indreptat parul si m-am machiat, dupa care mi-am luat geanta si am iesit din camera. Sarah imi pusese deja cafeaua in termos, deci l-am luat de pe masa...

  -Pa Sarah  !

  -Pa  ! striga ea din capatul scarilor.

Am fost in scurt timp distrasa de bazaitul telefonului meu, care era din ce in ce mai enervant...Am preferat sa nu il bag in seama si sa imi vad de drum. In scurt timp am ajuns la scoala bineinteles cu ajutorul autobuzului..Eram atat de speriata de ce putea sa se intample.  Nu imi mai vazusem colegii de mult,  iar daca cineva incerca sa ma compatimeasca as fi bufnit in plans. Aveam de gand sa vad falsitate,  prostie,  fete insuportabile si figuranti. Mi-am luat inima in dinti si am intrat pe poarta scolii.  Am mers,  am mers si am tot mers de parca aleea inconjurata de adolescenti nu se mai termina...  Se holbau toti la mine si la hainele mele de parca eram o "crima a modei" ! Dintr-o data aud o voce familiara care ma striga:

 

  -Noah ! Vino aici ! era Nikky , in cea mai mare parte am recunoscuto dupa tricoul roz nemaipomenit de enervant..FUCK ! Tocmai pe ea trebuia sa o vad prima ?

   -Buna ! am spus eu cu un zambet fals..

   -Condoleante ! Imi pare rau pentru ce s-a intamplat...

   -Ah... si brusc m-am intristat si am plecat mai departe abtinandu-ma cu greu sa nu bufnesc in plans..Brusc doua maini mi-au acoperit ochii..  Erau niste maine pe care le puteam recunoaste din 10000 ..

JurnalulWhere stories live. Discover now