Cuvinte .

3.

„-Te doare ? M-ă întreabă fixâdu-și privirea pe mine

  -Da .

 -De ce nu-i spui ?

 -Nu am ce ...

 -Îl iubești ?

 -Nu , îl plac . Și-a făcut loc în viața mea și nu mai vrea să plece . Mă ridică și mă lasă să cad de nenumărate ori , iar eu tot sper că într-o zi își v-a da seama .. E greu știi ?

 -Ce e greu ? mă întreabă , puțin confuză.

 -E greu să ții la o persoană , să te gândești la ea , să dai un telefon doar pentru a auzi voce , să aștepți sperând că el v-a veni la tine . Îl uiți , nu-l mai vezi , te obișnuiești cu absența lui , apoi apare de niciunde  și te bulversează . Îți dă lumea peste cap  și cel mai rău lucru e că-ți dă speranțe fără ca el să-și deie seama .. , spun aplecându-mi capul pentru a nu știu câta oară.

 -Știe ce simți tu pentru el ?

 -Nu . Mă uit la el și-mi dau seama că nu e ceea ce caut , că vreau mai mult , că lângă el aș putea fii fericită pe moment , că viața lui m-ar putea distruge , dar ...

 -Dar totuși te gândești la el , spune-ne rapid .

Mă gândesc preț de căteva secunde apoi reiau .

-...Dar nu mă pot obișnui cu gândul ca el ar putea fi cu alta , ar putea vorbi cu alta . Nu știu dacă  înțelegi , dar eu mă lupt cu ceva mai puternic ca mine . Pentru prima dată mă simt fără putere , secată , lăsată  în bătaia vântului . Nu știu ...pur și simplu nu știu de ce . . soun și las dinou capul în joc lăsând lacrimile să-mi sărute obrajii fierbinți .

-Sufletul tău ..

-Nu mai e al meu , spui tăindu-i cuvintele.

-L-a luat el ?

-Nu . L-am pierdut . M-a părăsit și el la fel ca toți ceilalți .

-Nu are cum ....să ...te... părăsescă sufletul .. zice mai mult pentru ea ultimile cuvinte.

-Ba da . În momentul când sufletul a plecat nu mai simți nimic , înțelegi . Nici fericire , nici iubire , nici dor , nici suferință . Simți doar un gol în interiorul tău care nu se v-a umple niciodată . Ai privit vreodată cerul când e senin noaptea ?

-Da .

-Păi așa ești și tu în acele momente . Goală , știi că ceva este acolo numai că nu mai apare , a dispărut și tu odată cu el .