Dern

•Si totul era gri•

"cuvintele frumoase pot vindeca si cele rele pot ucide "

Kuroo se uita la mine de parca nu vorbeam serios.
-Stai, daca tu ma vezi nu inseamna ca si aia din sat o sa ma vada.
Logica lui ma omoara, doream sa ii explic ca magia nu merge asa. Insa trebuia sa ies din aceea padurea.
-Chiar vrei sa iti risti viata ca sa afli daca a mers? am intrebat desi stiam deja raspunsul, nimeni nu ar fi atat de idiot, incat sa faca asta.
-Stii doar ca ador provocarile, Pisoi.
M-am inselat amarnic, idiotul asta chiar credea ca magia mea a mers. Ma pregateam sa ii spun ceva cand s-a napustit pe mine luandu-ma pe sus.
-Pune-ma jos, Kuroo! Ce naiba incerci sa faci?am strigat eu luat pe nepregatite.
-Vrei sa ies din padurea asta nu? Atunci tine-te  bine! A zambit catre mine sarind catre cer cu atata forta incat am crezut ca voi muri acolo. Am inchis ochii incercand sa nu vomit placinta cu mere mancata azi dimineata.
-Deschide ochii pisoi nu vezi asa ceva in fiecare zi.
Avea dreptate, cand am deschis ochii am putut vedea padurea in toata splendoarea sa. Era atat de mare, parca stralucea in razele soarele care doar ce se ridicase pe cer.
-Oh nu, mi-am petrecut toata noaptea cu un demon.
-Si inca cu unul aratos. a tinut mortis sa adauge acest lucru, avand vesnicul sau ranjet enervant pe fata.
In cele din urma, am ajuns din nou pe pamant intreg si fara sa vars nimic. Am fost dezamagit ca am ajuns asa repede acasa. Satul parea atat de gri in comparatie cu padurea, atat de gri si atat de mort, asemenea unui cadavru iar toti locuitori ca niste paraziti ce aveau grija sa nu mai ramana nimic din el.
-Am vazut cuiburi de ciori mai vesele ca satul tau, fara suparare.
-Nicaieri nu e casa. Am raspuns pe un ton ironic facandu-i semn sa ma urmeze. Asa cum m-am asteptat la intrare erau vesnicile batrane ce nu stiau de cat sa barfeasca pe oricine trecea pe langa ele
-Okay nu stim daca a mers deci eu zic sa ne facem un plan si..Kuroo ce naiba faci! Demonul o luase direct spre poarta stand in fata batranelor strambadu-se la ele ca un copil mic si prost. Simteam cum inima avea sa imi iasa din piept, asteptam doar ca batranele sa inceapa sa urle si sa invoce toti Zei si Nezei de pe pamant.
-Oy Pisoi, ti-am spus ca a mers! spuse brunetul fiind atat de calm, eu in schimb ramasesem perplex. Nu imi venea sa cred magia mea a functionat repet magia mea a fuctionat eram asa fericit nimic nu putea schimba asta.
-Ce stai asa ca sperietoare de ciori baiete nu ti-e rusine sa te uiti asa la noi?
-Nu te uita in ochii lui nu vezi ce ochii are cand v-am spus eu ca ma-sa  l-a facut cu cine stie ce demon nu m-ati crezu!
M-am inselat am uitat cat de mult ma 'iubea' acest sat. Am trecut pe langa ele si toate fericirea mea s-a dus
-Pot sa le dau foc stii? Sau pot sa le ridic pe sus si sa le provoc un infart. Pisoi ochii tai sunt minunati, sper ca stii asta. Batranele alea sunt doar geloase ca au ochii ca rahatul de vulpe.
-Pentru un demon te pricepi sa inveselesti lumea. am spus cu un mic zambet pe buze
-Asta e sarmul meu Pisoi. Acum arata-mi unde stau ca sa stiu carui case ii dau foc
-Kuroo nu dam foc la case!
-Okay atunci o sa urinez pe ele si nu ma poti opri!