Azi eternul ma imbraca intr-un strat de fum si ger
Licuricii mor si pica pe pamantul efemer
Si cand focul ma cuprinde in caldura-i de cuptor
Sori si raze dau navala pe Pamantul muritor.
Noaptea flacari se-ntind, albe cuprinzand tot cerul
Ingeri reci se pierd in zare tari si nepatrunsi ca fierul.
Si din cupe de arama varsa fiere peste flori
Ploai-amara se revarsa peste oameni trecatori.
Ape rosii se revarsa, balti de purpura pe sol
Tot pamantul e o rana, iese sange din namol,
Soarele, cazand in umbra, isi inchide ochii seci,
Intunericul de piatra se intinde pe poteci.
Azi intregul sec vibreaza, e cuprins de un fior
Si cadavrele zac sumbre pe pamant ca un covor.
Iar tacerea le-nveleste amintind la infinit
Azi nu mai exista viata si Pamantul s-a afarsit.
