Toti au iesit afara si au disparut.Ce naiba sa fac?Ma uitam pe geam in speranta ca o sa se intoarca razand, ca a fost vreu prieten de al lor, adica stai:
-De ce imi pasa? Mau rapit! Dar stai asa, puteau sa ma omoare dar nu au facut-o, sau sa ma tina inchisa in pivinita dar in schimb pot sa ma plimb prin casa si sa imi fac de cap, oarecum. Defapt nici nu stiu decat timp sunt aici, sau cat am dormit. Nu prea suna a rapitori care vor sa-ti faca rau. La naiba iar gandesc cu voce tare! Dar daca am ajuns sa ii simpatizez?
-La naiba! S-a auzit din padure strigatul lui JJ, cred. Sau era Josh? La naiba! M-am dus in bucatarie si am pus mana pe cel mai mare cutit pe care l-am gasit si am iesit afara. Eram in picioarele goale iar frunzele si crengile ma intepau si puteam sa simt cum imi curge sangele.
-JOSH? JJ? Unde sunteti? George? Hai fratilor, un semn orice. Am auzi din spatele meu un marait puternic, mi-a inghetat sangele in vene si simteam deja cum sunt sfasiata de acel animal. M-am intors si am vazut un lup alb care imi ajungea pana la coapse, maraia amenintator si se aproapia de mine. Am ridicat cutitul si il tineam ca pe un pistol, mainile imi tremurau incontrolabil si imi venea sa plang.Am inghitit in sec si pe un ton care trebuia sa para amenintator am spus:
-Asculta aici caine mare ce esti! Mama mea ma expediat in L.A pentru ca am fost o eroare, imi petreceam noptile in cluburi sau plangand si provocandumi rani pe maini singura. Lama imi era un prieten foarte bun si nu puteam sa ma opresc din ami face rau, si acum mai am ranile alea idioate unele cicatrizate altele foarte evidente. Visam cu ochii deschisi la un iubit si in schimb am primit un vampir care si-a bagat colti in mine de 2 ori si ma adus aici. Am intins mainile in lateral si am facut 2 cercuri. Frumos loc nu? Ei bine nu e! Deci ce crezi ca ma opreste din ati baga cutitul asta direct in inima? HMMM?Perfect, acum vorbesc si cu lupii, ce mai urmeaza? Un prieten piatra? Lupul care statea pe loc si parea ca ma asculta a inceput sa se apropie incet de mine, am facut 2 pasi in spate si m-am impiedicat de o piatra, ok, nu o sa imi fac prieteni din pietre asta e sigur.Lupul se apropia de mine si eu nu gaseam cutitul, aici imi este sfarsitul. Lupul a ajuns langa mine si s-a uitat la mine cu o fata de catelus bland.
-Ok, deci nu o sa ma mananci? S-a apropiat de mana mea si a inceput sa imi linga ranile de pe mana... Stai, ma gadila... S-a oprit si a inceput sa ma linga pe fata, ma simteam bine dar stiam ca nu e un simplu lup, e prea mare si prea bland. Am inceput sa il mangai si l-am intrebat: Ce esti tu?
-Sau, cine sunt? O doamne, tocmai mi-a vorbit? Am tipat si m-am ridicat cu o viteza uimitoare.
-Stai calma. Nu o sa iti fac rau.
-Esti un lup! Unul vorbitor chiar.
-Mmm, nu sunt lup.
-Nu? Dar atunci?
-Sunt ANIMAG!
-Animagio ce?
-Animag, ca un varcolac doar ca eu ma transform in ce vreau si cand vreau.A si pot vorbi indiferent de forma
-Ok, si cum te cheama?
-Hunter.
-Interesant nume.Deci Hunter, nu ai vazut niste vampiri pe aici?
-Suntem aici! M-am intors si m-am uitat la ei cu o privire uimita, zambeau si nu aveau nimic. Mi-am infranat dorinta de a fugi la ei si de ai lua in brate, in schimb au venit ei la mine.
-Ok, ti-am zis sa stai in casa! George se uita la mine uimit.
-Si eu am crezut ca sunteti morti. Defapt, ce DRACU se intampla aici?
CITEȘTI
Iubire si dezastru
RomanceO mana ma apuca de incheietura si ma trage cu putere dupa un colt, ma trantit cu spatele de zidul de caramida iar o durere mi-a strabatut tot corpul. Am crezut prima oara ca era Michael pentru ca el era ceva mai dur dar cand m-am uitat mai bine am o...
