A: Radiatia sau razele gamma („gamma” fiind litera greceasca ?***1) sunt unde electromagnetice***2 cu frecvente foarte mari (respectiv lungimi de unda mici, sub 0,005 amperi) produse de interactiuni intre particule subatomice, (cum ar fi in dezintegrarile radioactive sau la ciocnirea si anihilarea unei perechi electron – pozitron), fiind purtatoare de energie ridicata si deci foarte penetrante, in consecinta foarte periculoase pentru sanatatea omului
O: Razele gama au fost descoperite în anul 1900 de către Paul Villard ***3(1860-1934), fizician şi chimist francez, în timp ce studia la Paris comportamentul Uraniului şi Radiului. Numele acestui tip de radiaţie a fost dat de către Ernest Rutherford. Cu ocazia primelor cercetari privind dezintegrarea radioactiva – emisiile rezultante au fost clasificate in trei tipuri – „raze” alfa, beta si gamma.
A: Efectele radiatiilor
În functie de doza si tipul de radiatie primita de organism, efectele asupra sanatatii pot fimai mult sau mai putin grave. Evaluarea acestora se face fie în cadrul studiilor deepidemiologie, fie prin experimente asupra celulelor vii. Iata câteva din efectelediferitelor doze primate în urma iradierii omogene a întregului corp uman:
•0 - 250 mGy*: nu se înregistreaza nici un efect biologic sau medical, imediat saupe termen lung, nici la copii, nici la adulti. Este domeniul dozelor joase;
•250 – 1.000 mGy: poate sa apara o senzatie de greata si se înregistreaza o usoarascadere a numarului de leucocite din sânge (celulele albe);
•1.000 – 2.500 mGy: voma, modificari ale circulatiei sanguine, dar se revinesatisfacator, în mod natural sau pe cale medicala la situatia normala;
•2.500 – 5.000 mGy: consecintele asupra sanatatii devin serioase; spitalizarea esteobligatorie. Daca doza de 5.000 mGy este primita dintr-o data, ea este letala în50% din cazuri. peste 5.000 mGy: moartea este aproape inevitabila
*1 mGy reprezinta a milioana parte dintr-un Gy (mGy este submultiplu ai Gray-ului).
O: Protectia împotriva radiatiilor
Dozele mari de radiatii primite de organismul uman reprezinta un mare pericol. Este decinecesar de stabilit masuri de protectie. Acestea difera de la un tip de radiatie la altul,deoarece puterea de penetrare a radiatiilor este diferita. . Radiatia gama poate fi atenuata sau chiar oprita doar prin ecranare cu blocuri de plumb sau de ciment de grosimi semnificative. Asemenea masuri de protectie pot fi observate în zonele radioactive din salile reactorilor sauacceleratorilor de particule sau în centrale nucleare Protectia împotriva radiatiilor includetoate masurile care se adreseaza populatiei în general sau în mod specific celor carelucreaza în incinte unde exista surse radioactive: laboratoare de cercetare, spitale,industria nucleara etc.
A: Oamenii se pot proteja împotriva radiaţiilor prin păstrarea distanţei faţă de sursă, combinată, sau nu, cu ecranarea faţă de aceasta, astfel încât nivelul radiaţiilor să scadă pe măsură ce ne îndepărtăm de sursă. Ne putem proteja prin limitarea la maxim a timpului petrecut în apropierea unei surse. Dacă radionuclizii ajung în organism – de exemplu prin respirarea aerului contaminat sau prin consumul de apă şi alimentele care conţin radionuclizi – doza nu poate fi redusă prin nici una din aceste măsuri.
O: În consecinţă, principala modalitate de a controla acest tip de expunere la radiaţii constă în prevenirea ingerării sau inhalării de radionuclizi. Prevenirea eliberării radionuclizilor în aer, apă şi alimente, (acestea sunt căile de pătrundere în organism) acoperă un spectru larg de măsuri, începând cu controlul şi monitorizarea emisiilor de "rutină" de radionuclizi în mediu şi ajungând bineînteles până la prevenirea accidentelor din industria nucleară.
A: Dacă radionuclizii sau sursa de radiaţii se află într-un loc bine definit – de exemplu în sol sau într-un container – oamenii se pot proteja prin blocarea radiaţiilor. Această formă de protecţie se numeşte ecranare, iar tipul şi grosimea materialului de ecranare depind de tipul şi de intensitatea radiaţiei.
O: Pentru radiaţii foarte intense, provenind dintr-o staţie nucleară sau dintr-un container în care se transportă combustibil nuclear uzat, ecranarea poate consta în câţiva metri de ciment sau zeci de centrimetri de otel sau cativa centimetri de plumb.
A: Razele ? pot strabate cu usurinta grosimi considerabile din tesuturi animale si vegetale, substanţe usoare si chiar cativa centimetri din substante dense – cum ar fi de exemplu plumbul.
O: In urma interactiunii dintre aceste radiatii si organismele vii, apar fenomene fizice (ionizari, excitari atomice) care determina consecinte biochimice (alterari ale macromoleculelor si ale sistemelor enzimatice – ruperi de legaturi chimice, aparitia de radicali liber, recombinari nedorite).
Cele mai importante efecte se observa la celulele germinale (sexuale). In urma interactiunii dintre radiatii si celulele germinale se observa o alterare a cromozomilor si a codului genetic – ADN/ARN. Gravitatea acestor efecte este amplificata de transmiterea mutatiilor la descendenţi.
A: Astfel detectarea radiaţiilor gamma se poate face pe mai multe căi:
– datorită efectului de ionizare, pot fi detectate cu electrometre sensibile; pe acest principiu funcţionează detectorul Geiger-Müller;***4
– prin înnegrirea unei plăci fotografice;
– cu ajutorul camerei cu ceaţă.***5
O: Dupa cum am spus,consecintele expunerii la radiatii gamma depind de doza primita, practic traim cu o sabie cosmica deasupra capului, numai distantele uriase din Univers fac improbabila o expunere mortala generata de un cataclism cosmic de tip supernova**6 sau gaura negra***7
A: Oamenii de stiinta banuiesc ca o expunere la o emisie exploziva de radiatii gama ne-a afectat deja planeta in urma cu 440 milioane de ani, la sfarsitul perioadei Ordovicianului***8 ***9, distrugerea stratului de ozon al Pamantului avand ca si consecinta disparitia a 2/3 din vietuitoare
O: In fapt, suportam zilnic doze mici de radiatie gamma provenind din spatiul cosmic, din minereuri, gaze radioactive provenind din subsol, izotopi slab radioactivi aflati in componenta diverselor substante industrializate, radiatii generate in apropierea centralelor nucleare, ba chiar si din apa pe care o bem. In functie de dozele suportate si de rezistenta noastra naturala, am putea sau nu suferi imbolnaviri si/sau am putea transmite defecte genetice urmasilor.
A: De mentionat ca atunci cand zburam cu avionul suportam doze crescute de radiatii gamma, insa cei mai expusi sunt cosmonautii.
A: Cele mai puternice surse de raze gamma sunt: Soarele (in special atunci cand se produc eruptii solare), stelele neutronice***10, pulsarii***11, quasarii***12.
O: Pulsarul este o stea neutronică(produsă prin prăbu?irea unei supernove) care se rote?te repede si va produce radia?ii sub forma unui fascicul sub?ire pornind din apropierea ambilor poli.Pe măsură ce steaua se rote?te, acest fascicul trece, ca lumina unui far, pe cer.
A: In 2008 telescopul spaţial Fermi Gamma-ray aparţinând NASA a detectat în constelaţia Carina – aflata la o distanţă de 12,2 miliarde de ani lumină – cea mai puternică emisie de raze gamma inregistrata vreodata, cu o putere ce a depăşit intensitatea exploziei simultane a 9.000 de stele de dimensiunea Soarelui – practic numai Big-Bang-ul a generat o energie mai mare ! Deflagratia a emis intr-un minut de cinci ori mai multa energie decat va emite Soarele de-a lungul intregii sale vieti, au calculat astrofizicienii.
O: Astfel de fenomene apar atunci când stelele de mari dimensiuni rămân fără combustibil şi colapseaza, creând o uriaşă gaură neagră.
O: In 2010, un grup de cercetatori care lucreaza pe datele obtinute de telescopul spatial Fermi, a anuntat ca au descoperit doua „bule uriase”***13 de energie care erup din centrul Caii Lactee !!! Cele doua sfere de energie se intind pe o distanta de 25.000 de ani lumina, in ambele parti ale galaxiei (deasupra si sub galaxie, in imaginea de mai sus) si sunt echivalentul energetic a 100.000 de explozii ale unor supernove. Ca ipoteze, fie este o emisie polara a uriasei gauri negre din centrul galaxiei (cel mai probabil), fie o manifestare a „materiei intunecate” ce ar trebui sa reprezinte 25% din masa Universului si care n-a fost detectata pana acum decat indirect, prin efectul curbarii gravitationale a razelor de lumina.
A: Am pastrat pentru final o stire cam nelinistitoare: recent, astronomii au identificat o batrana stea masiva (potentiala supernova) aflata la o distanta de 8.000 de ani-lumina in constelatia Sagetatorului, care este orientata intr-o pozitie polara pe directia Terrei, practic privim prin teava tunului… Dar n-om avea noi ghinionul ala de a ne afla in locul nepotrivit la momentul potrivit.
A: STUFF:
-Semnul consacrat pentru radiiati ***15
-Simbolul suplimentar care indică radiaţiile, anunţat de AIEA în 2007.***16
-Puterea de penetrare a radiaţiilor ionizante în funcţie de material.***17
