Initierea

Am hotarat sa fac haz de necaz, desi inca nu mi-am revenit dupa experienta asta. Sper numai sa nu am cosmaruri :)))                  

                 Eram rupta de oboseala si totusi, nu reuseam sa adorm. Am incercat sa numar oi, dar gandul la mirosul specific acestor animale sinistre, nu era un bun somnifer. Am numarat apoi placile de polistiren de pe tavan. Saizeci si patru. Prea putine ca sa imi oboseasca mintea. Chef de citit? Nu. Chef de matematica? Eram pe minus cu el de prea multa vreme.

                 Cred ca aproape tot cheful imi pierise dupa festivitatea de inceput de an. Tot de atunci incepusem sa astept vara. Aveam deja o gramada de planuri: sa termin de citit lista lunga de carti pe care mi-o stabilisem de ceva vreme, sa petrec cat mai mult timp cu verii mei, sa uit complet de matematica, apoi urma reuniunea de familie, vacanta cu familia si tabara.

                 Un singur lucru ma despartea de toate astea. Mai aveam un singur examen de dat si vara avea sa fie a mea! Glumesc, eu aveam sa fiu la dispozitia parintilor, din nou. Asa se intampla mereu. Orice plan as fi avut, nu depasea ca prioritate planul parintilor mei- oricat de neinsemnat ar fi fost acesta. Doar stim cu totii ca parintii au mereu dreptate. Chiar si atunci cand nu au.

                 Asa ca singurul lucru de facut, imi ramanea sa imi gasesc ceva urgent de lucru. Realizez ca chiria trebuie sa o platesc oricum. Si niste bani in plus, in buzunar, nu strica niciodata.

                 Plina de un entuziasm venit din surse necunoscute, m-am ridicat de pe pat si m-am intins dupa laptop. Pe internet gasesti mereu tot ce iti trebuie. Atata vreme cat stii sa strecori necesarul din oceanul de mizerii si nimicuri.

                 Laptopul functioneaza greu, dar intr-un final reusesc sa ma conectez la internet. Stau si ma uit ca idiotul la pagina cu motorul de cautare. Ce sa caut? Adica experienta in domeniul meu nu am, de fapt nu am in nici un domeniu. Ce stiu sa fac? Multe, nicidecum “orice”.

                 Intr-un final, hotarasc sa caut ceva anunturi la intamplare asa ca scriu “oferte locuri de munca” si astept. Pagina se umple de rezultate asa ca dau click pe primul. E un site cunoscut asa ca am incredere ca nu voi da de vreo belea. Nu ca ar fi garantat. Mai ales cand esti magnet pentru belele.

                 Barman, pizzer, sudor, lacatus, culegator de prune, ajutor de bucatar, iarasi vreo trei-patru barman, culegator de ciuperci, operator “coll” center, medici, agenti de vanzari, gradinari. Lista continua si nu gasec nimic care sa mi se potrivesca. Adica de sudat… eu folosesc de obicei super-glue, asa ca ma indoiesc ca ma voi descurca. Lacatus? De fiecare data cand imi deschid gura scot cate o perla, deci ma indoiesc ca sunt buna la deschis chestii.

                 Ciuperci sunt cu gramada prin oras mai ceva ca dupa ploaie, pacat ca nu sunt comestibile. Cel putin nu in tarile civilizate, poate pe undeva pe la triburile canibale de prin Africa. Gradinar? Sunt satula de tufe de Venetia si clei de Manciuria. Sa stau inchisa de dimineata pana seara sa curat cartofi si sa spal vase, nu e chiar visul meu. Spal destule vase acasa.

                 Intr-un final dau de un anunt legat de dadacit doi puradei, dar cere recomandare si nu am asa ceva. Intr-un moment de disperare imi zic ca sunt gata sa fiu si camerista sau chiar femeie de serviciu daca gasesc ceva dragut. Si tocmai atunci imi pica ochii pe un alt anunt: Cautam menajera.

                 Clatin din cap aproape satisfacuta si dau click pe anunt.  Si asa mi se zice ca am ochii cat doua cepe, insa cand am vazut salariul propus, cred ca ochii mei au inceput sa se roteasca aproape ca placutele cu fructe la un slot machine. Eu aveam dolari pe placute.