Cap 9

45 2 0
                                    

M-am uitat in spate si i-am vazut pe cei doi iubareti.

-Ce cautati voi aici?!?!?am urlat eu.

-De ce urli?Am venit sa ne cerem scuze...pentru ca ti-am ascuns asta...a spus Lisa.

-Pai,puteati sa imi cereti scuze atunci!!!!

-Pai ai fugit...si am fost la tine acasa si te-am vazut sarind pe geam.Sincer...am crezut ca ai inebun...

-Sa nu cumva sa spui asta!!!Nu stiti prin ce am trecut eu!!!!Si nici nu va doresc.Ma duc la Skylor.

Cei doi schimbara niste priviri ingrijorate.

-Ai fost la psiholog?spuse Lisa luandu-ma de maini.Cred ca moartea ei te-a afectat prea tare.

In momentul acela mi-am retras mainile din ale ei,m-am aruncat pe jos si am inceput sa plang zgomotos.Urletul meu se auzi in toata padurea.

-Plecati naibi pana nu ma omorati de tot,tradatorilor!!!

-N-nu!Vom fi alaturi de tine ,Daiana!a spus Jay incepand sa lacrimeze.

Lisa plangea.

-Plecaaaaati!!!!am mai spus cu ultima rasuflare.

Lisa si Jay suspinara o data si plecara in sfarsit.

Si de parca nu fusese de ajuns,vocea lui Skylor incepu sa rasune  enervant in capul meu,iar asta ma facea sa ma stresez foarte tare.

-Argh!am marait eu.Taci!Fa liniste pentru o clipa!Nu ai auzit ce s-a intamplat?!

Si se opri.Asta ma facu sa fac o pauza din umblat si sa incerc sa ascult ceea ce urma sa spuna.Dupa 2 secunde incepu sa spuna din nou,dar de data asta mai incet:

"Scuza-ma!Dar am stat atata timp fara sa iti spun unde sunt incat asta m-a facut sa fiu disperata in acest moment.Iar acum ca ma poti auzi,este cel mai bun lucru existent!Haide,Daiana,haide!"

Ceea ce spunea chiar parea ca e spus de ea.Ma facu sa lacrimez usor si sa scot un mic suspin.Simteam ca e langa mine.Chiar credeam ca o sa o vad intr-un scurt timp.Asa ca am urlat:

-Vin la tine!!!

-Ce?!?!

Acest raspuns ma facu sa ma speriu.Puteam deosebi ce imi spunea Skylor in mintea mea si ce se auzea in jurul meu cu adevarat.Acum umblam tiptil fara sa scot prea multe sunete.

"Mai e cineva in padure!"spuse Skylor."Ai grija!"

"Oaau! Mersi de avertisment!De parca nu faceam asta deja!"mi-am spus eu sarcastic in gand.

"Sa stii ca te-am auzit!" chicoti ea.

Am zambit rusinata si m-am uitat in jur.Eram la 2 metri de copacul noduros.M-am intors in partea opusa ca sa ma asigur ca acel individ nu era in spatele eu si...

Buf!!

M-am lovit puternic de ceva.M-am ridicat de pe jos si l-am vazut.Un baiat de o varsta cu mine era intins peste mine din cauza cazaturii.

-Oh...Imi pare rau !spuse el ridicandu-se si ajutandu-ma si pe mine sa ma ridic.Ma uitam in spate...nu te-am vazut!

-O...nu-i nimic!Si eu eram in aceeasi situatie ca tine,am chicotit eu.

El imi zabi lasand sa i se vada dintii cei stralucitori.Avea trasaturi foarte frumoase:ochi verzi-albastrui,buze rozalii,par brunet si usor cret.

-Eu sunt Eatten.Iar tu...

-Daiana!Cred ca te-am auzit adineauri raspunzandu-mi la strigat...Am crezut ca esti ceva criminal.

"Oh...fir-ar!Nu trebuia sa spun asta!".Cand sunt emotionata spun prea multe chestii.

-Stai linistita!Sunt doar eu...imi mai spuse cu un zambet jucaus.

-Si...ce faci in padurea asta ?De obicei nu prea vin oamenii aici...

-Daca iti spun ma vei crede nebun...

-Daca ai stii despre povestea mea...

El zambi.Am observat ceva interesant.Eatten se uita foarte intens peste umarul meu la coapcul noduros.M-am dat din calea privirii lui si l-am intrebat:

-De ce te uiti la ...

-E motivul pentru care am venit aici...a fost tot ceea ce a spus.

-Si eu!am spus mirata.

"Nu se putea sa..."

-E foarte special.Poate chiar anormal de special.Ce legatura ai tu cu el?

-Promiti ca nu ma duci la nebuni daca iti spun?am intrebat serios.

-Sigur,a spus pe acelasi ton.

-Acolo se afla o...fosta prietena...care defapt...

-Traieste!Nu-mi vine sa cred..

La fel e si la mine...dar mie mi-a murit fratele..oh,dear...

"Nu se poate,nu se poate,nu se poate"

-Acum am venit sa cobor pe sub...

-Trapa?!?!Ai deschiso si tu?Pana acum cateva minute mi se parea imposibil ceea ce se intampla si ca delirez...Dar tu imi confirmi!

Cateva minute dupa asta am povestit despre mai multe lucruri...despre Skylor si despre fratele lui.Mama imi spunea ca daca un lucru mi se pare de necrezut,sa il discut cu cineva.Astfel,marea valoare a acestui lucru de pierde.Si avea dreptate in privinta asta,deoarece eu si cu Eatten am inceput sa vorbim si despre alte lucruri mai putin importante.Despre vietile noastre.Eram foarte asemanatori ca si caracter.Am aflat ca el,fata de mine,avea o mama pe care o pierduse din cauza bauturii.

-E ciudat cat de deschis pot sa iti vorbesc,a spus el.

-Poate e din cauza ca suntem cam in aceeasi situatie,Eatten,am spus eu.

In filme,aceste destainuiri mi se pareau jenante.Dar in realitate erau adevarate.Simteam ca il cunosc pe Eatten foarte bine.Si  simteam ca il cunosc mai bine decat pe proprii mei proeteni.Poate pentru ca mi se asemana.

-Ma bucur ca te-am cunoscut ,a spus el.Esti chiar...minunata...ca si mine,spuse el razand.

Am inceput sa radem zgomotos.

-Serios acum.Ma bucur ca suntem prieteni.,spuse el vesel.Trebuie sa ne mai vedem avand in vedere situatie asta.

"Vorbind de situatie,iubareato!Ai uitat de mine!"spuse Skylor.

-Apropo de situatie...Ce ar trebui sa facem acum?Vrei sa intram?

-Pentru asta am venit...

-Si eu.

Ne-am propiat de copac si am tras de radacina care deschidea trapa.Eatten facu un gest care ma facu sa ma mai linistesc.Ma lua de mana.

-Noroc!spuse el.

-Noroc...

Asta a fost capitolul 8.Ce parere aveti despre Eatten?Vor fi doar prieteni?Vrem pareri!Nu va sfiiti!

Va iubim pe toti!

Emm&Kay out! :**

Cea de-a doua lumeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum