Un destin schimbat prin intermediul dragostei

Capitolul 1 - Calatoria incepe

Capitolul 1

*personajele sunt fictive*

Jaluzelele erau trase pentru a impiedica lumina orbitoare a soarelui sa patrunda in incapere mai mult decat era nevoie. Mobila de culoare neagra era la fel de ingrijita ca de obicei. Ceasul de pe perete ticaia zgomotos, iar Mike se plimba agitat de colo-colo, mangaindu-se pe barba. Oboseala lui i se putea citi pe chip, la fel ca timpul care si-a lasat amprenta prin ridurile vizibile de pe fruntea acestuia. A oftat, apoi a spus pe un ton sever:  

-Ramane cum am stabilit.

  -Nu! A protestat din nou Amber. Nu am stabilit nimic inca, Mike. Am inteles, imi vrei doar binele, dar trebuie sa ma intelegi. Pentru mine ceea ce fac acum nu e doar un loc de munca, e pasiune. Sti foarte bine cat de mult ador sa scriu.

 -Da, dar nu intelegi... Te-ai uitat in oglinda in ultimul timp? Ai ochii mereu rosii, iar cearcanele alea nu ti-au trecut inca de luna trecuta. Daca mai continui mult asa te vei prebusi. Esti unul dintre cei mai buni redactori pe care ii am, asa ca ai nevoie de o pauza fortata. Si nu fac asta doar pentru ca-ti sunt sef, o fac si in calitate de prieten.

 -Nu ma poti obliga sa-mi iau un concediu. Chiar apreciez grija pe care mi-o porti, dar ma plictisesc daca nu lucrez la un articol si ma voi pierde din nou printre ganduri. Ori ma lasi sa plec in Olanda pentru a face acel articol despre copii omorati, ori demisionez.

 -Amber!

 -Bine, scuze, exagerez.

-Uite cum facem: nu te las sa pleci asa departe si sa te implici in proiectul ala. Avem alti angajati carora le voi intrebuinta sarcina asta, dar in schimb am o alta oferta pentru tine. Ai auzit pana acum de Scott Mason?

-Scriitorul acela ...?

-Da, chiar el. Se pare ca procentajul lui de vanzari a crescut foarte mult luna aceasta, asa ca a atras atentia multor persoane de sus. Multi fani vor sa stie multe despre viata lui de zi cu zi, asa ca o editura s-a hotarat sa publice o carte cu asa ceva, gandidu-se ca vor da lovitura prin asta. Si tocmai noi am fost insarcinati cu scrierea cartii. Ce spui? Asta e tot ce-ti ingadui. Te las sa alegi dintre a scrie aceasta carte sau a-ti lua un concediu fortat.

  -Deja sti ce am de gand sa aleg, a spus ea zambind.

 -Stiam inca dinainte sa-ti fac propunerea. Te apuci de munca de maine, in noaptea asta dormi.

-Bine. Multumesc, Mike! Esti genial! A spus satisfacuta. Nu putea sa piarda timpul luandu-si un concediu. Ura sa nu aiba nimic de facut si in plus, chiar adora ceea ce facea. Abia astepta sa scrie cartea asta, mai ales ca acest scriitor are multa lucrari care i-au placut. Atunci ma retrag acum, a spus si s-a ridicat de pe scaun. Iti doresc o zi buna!

Cand a pus mana pe cleanta si a vrut s-o deschida, vocea groasa dar blanda a barbatului a rasunat in incapere:

-Odihneste-te. Ai destul timp la dispozitie sa termini cartea. Mai exact doua luni. Sa nu te revad la fel de obosita. Si inca un lucru: sa ma suni maine cand ajungi in Spania.

  Aceasta a iesit afara fara sa-i raspunda. A coborat in parcare si s-a urcat in masina ei, un Opel Astra rosu. S-a indreptat catre casa, abia asteptand sa faca un dus fierbinte.

Dupa o ora jumatete de nervi mancati in trafic, a ajuns insfarsit acasa. Si-a lasat geanta la intrare, s-a descaltat si fara sa mai stea pe ganduri a luat directia baii. Inainte sa se bage la dus a aruncat o privire in oglinda. Mike avea dreptate, gandii ea. Chiar arata obosita. Se simtea asa, dar deja se obisnuise. Atunci cand esti redactor, mai ales unul de top, trebuie sa fugi dintr-un loc in altul, dupa un articol sau altul, dupa povesti noi si inedite. Trebuie sa stai nopti intregi ca sa termini de scris ceva pentru a nu intrece termenul limita. Dar, cand isi revizuia din nou lucrarile era satisfacuta de ceea ce facea. Ii placea viata pe care o avea acum. Nu era chiar asa de rea. Avea mereu oportunitatea sa viziteze diverse tari la care pana acum cativa ani nici nu indraznea sa viseze. A ajuns unde si-a dorit, avand in vedere faptul ca a avut un trecut destul de complicat. Atunci, acolo, in cabina de dus, nici nu-si putea imagina intorsatura pe care avea de gand s-o ia destinul ei. 

Dupa ce a terminat, a iesit din baie si a mers sa-si faca ceva de mancare. A deschis usa frigiderului si si-a trecut in revista faptul ca trebuie sa faca cumparaturile cat mai urgent. Datorita faptului ca pana acum a fost plecata in Madagascar, nu a avut nevoie sa umple frigiderul cu bunatati. Nu prea avea de unde alege, asa ca a luat doua oua si a facut o omleta.

S-a uitat la ceas si era deja ora zece seara. Se gandea ca e timpul sa se culce. Inainte sa mearga in pat a dat cateva telefoane pentru a-si rezerva un bilet de avion pentru zborul de maine. A reusit sa gaseasca un bilet doar la ora sase jumatate, ceea ce insemna ca va dormi pana la sase. Avea bagajele deja pregatite. Mai exact, nici nu le despachetase de cand venise acasa. A pus capul pe perna si a zambit gandindu-se la proiectul pe care il va incepe. Era entuziasmata si curioasa daca autorul cartilor este la fel de tandru precum ceea ce scrie el. S-a gandit ca trebuie neaparat sa-i ia un autograf. Fara sa-si dea seama, din cauza extenuarii, in mai putin de doua minute s-a lasat cuprinsa de lumea viselor.