Capitolul 2 - Destinatia

11 0 0
                                    

Capitolul 2 

    Soarele s-a strecurat in camera, luminand-o puternic. Din aceasta cauza Amber si-a deschis ochii, clipind de cateva ori pentru a-si face vederea clara. Ahhh, mai vreau sa dorm, gandi ea. S-a intors cu spatele la geam si a inchis din nou ochii. Cand era foarte aproape sa se cufunde din nou in lumea viselor, soneria ceasului a inceput sa rasune in incapere, readucand-o la realitate. A pipait cu ochii inchisi noptiera si cand a simtit ceasul a apasat pe butonul de oprire. A scos un sunet in semn de oftat si s-a ridicat in capul oaselor. Isi simtea corpul asa de greu, dar se gandea ca nu are timp de pierdut in caz ca vrea sa plece in acea dimineata. S-a ridicat din pat si s-a schimbat repede intr-o fusta neagra, mulata si o camasa alba care era calcata de curand. Parul saten si l-a lasat desfacut, dat pe spate si si-a prins o agrafa in forma de trandafir, care-i scotea in evidenta culoarea verde a ochilor. Ca un detaliu final si-a dat genele cu putin rimel negru. Era gata sa plece la drum. Si-a luat bagajul in mana si a plecat cu nu taxi. A ajuns in aeroport si avand in vedere ora diminetii era destul de aglomerat. A incercat sa se strecoare printe persoanele grabite, care parca erau prinse in alta lume. Majoritatea aveau telefoanele in mana si nici nu erau atenti pe unde mergeau, ridicandu-si privirea din ecran doar cand dadeau peste cineva, sau poate nici atunci. Parca ar fi niste roboti, i-a trecut in minte. Dar asta era stilul lor de viata. O viata agitata. Nu s-a mai gandit la asta si s-a indreptat catre avion. S-a imbarcat in acesta si a asteptat in liniste decolarea. Avea de facut doar o ora jumatate pana sa ajunga la destinatie asa ca s-a gandit sa faca ceva util cu timpul acesta. Si-a scos o carte din geanta si s-a lasat cuprinsa de poveste, astfel incat nici nu a realizat cat de repede a trecut timpul.

  S-a dat jos din avion, ramanand printre ultimii, nedorind sa se inghesuie printre restul pasagerilor. Si-a luat bagajul, apoi a luat un taxi. A cautat in telefon adresa scriitorului pe care i-o daduse aseara Mike printr-un e-mail si l-a intrebat pe sofer daca exista vreun hotel apropiat pe acolo. Acesta a spus ca da, dupa care a condus-o in acel loc. A platit cursa, apoi a intrat in hotel. Nu era unul mare, ceea ce o facea sa fie mai linistita. Ultima oara cand a stat intr-un hotel mare a platit foarte mult si a fost o agitatie mare pentru ca patronul dorea ca fiecare detaliu sa fie perfect, iar daca intarzia la micul dejun mai mult de doua minute, atunci nu mai primea mancare si ajungea sa-si cumpere mancarea de la un magazin de peste drum, multumindu-se cu o punga de chipsuri sau o inghetata. A mers drept in fata pana a ajuns la receptie. Si-a facut rezervare, apoi un domn dragut care lucra acolo i-a dus bagajele in camera. Aceasta nu l-a urmat, spunandu-i ca va veni mai tarziu la hotel.

   A iesit afara si s-a orientat pentru a gasi casa pe care o cauta. Habar nu avea cum arata, dar stia adresa. Asta era singurul lucru care-i era cunoscut. A mai fost in Spania acum cativa ani, dar de atunci calatorise in multe alte locuri. Avea un intreg album cu amintiri in acest loc. Unule dintre cele mai frumoase. Nu a vrut sa se intristeze, asa ca si-a alungat toate aceste ganduri din minte. Era asa de cald afara, iar prin preajma nu erau prea multe perosne. Probababil stateau ascunsi in casele lor pentru a se feri de caldura. Pe drum a zarit pe ici pe colo parcuri frumos amenajate, cu flori de toate culorile si bancute. S-a gandit ca ar trebui sa faca o plimbare pe acolo intr-o seara. A mai mers putin si a vazut un indicator. A citit numele strazii si a realizat ca era chiar cea pe care o cauta. A luat-o pe acolo, incepand sa numere casele. A cincea trebuia sa fie a scriitorului. A ajuns in fata ei si a stat cateva clipe acolo. Era o casa modesta, vopsita in bej. La geamuri se zarea cate un ghiveci de flori, iar gradina nu o putea vedea in intregime datorita gardului. Era o casa draguta si destul de simpla. A tras concluzia ca acest domn nu se omoara dupa lucrurile foarte extravagante si nu-si doreste sa iasa in evidenta. Era ora opt dimineata. S-a pozitionat in fata usii mari si negre si a apasat pe sonerie. Inima a inceput sa-i bata mai tare, iar emotiile sa o cuprinda. Mereu patea asta inainte de inceperea unui proiect nou, cu oameni noi, dar asta reprezenta toata magia muncii. Toate emotiile, toti oamenii  cu care lucra, toata munca a carei rezultate se vedeau mai tarziu, toate calatoriile, toate noptiile nedormite...totul! Toate acestea formau lumea ei si nu si-ar fi dorit sa schimbe nimic.

Din spatele portii se auzeau pasi care se apropiau tot mai mult. A auzit si un latrat de caine puternic si a tresarit. In secunda urmatoare, cleanta usii s-a lasat in jos, iar poarta s-a deschis, in fata ei aratandu-se omul cu care ea avea sa petreaca mai mult timp decat se astepta. Omul care ii va schimba viata. Nu banuia nimic din toate astea pe atunci, dar acum...acum e fericita. Mai fericita decat era atunci.  

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jul 16, 2014 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Un destin schimbat prin intermediul dragosteiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum