A fost o data ca niciodata o printesa foarte frumoasa. Parul sau gri si scurt atarna deaspra urechilor avand si un breton ce ii acoperea fruntea. Pielea ei era de un alb pur ca a bobului de orez proaspat, iar pe buzele-i dansa un zambet larg patratos. Si de asemenea, ca o printesa cocheta adevarata, pe capul sau minunat se afla o coronita in varful careia putea fii observata o fundita rosie.
Si aceasta printesa se numea Kim Taehyung.
Taehyung se juca cu Yeontan, cainele regal. El era singurul sau prieten dupa moartea mamei sale, regina Kim Seokjin. Isi iubea mama, si de asemenea si tatal, Kim Namjoon, care era regele tinutul. Insa dupa recasatoria acestuia cu Min Yoonji, cei doi s-au indepartat.
Printesa si actuala regina nu s-au inteles niciodata. Yoonji nu l-a putut suporta niciodata pe Taehyung din cauza excesului de entuziasm si energie. Asa ca intr-o zi, cand Taehyung se plimba prin padure cu Yeontan, ca deobicei, regina a dat ordin unui soldat sa o omoare pe printesa.
Insa soldatul nu a putut sa o faca din cauza frumusetii femeii.
"—Majestatea voastra, trebuie sa fugiti!" afirma slujitorul regal.
"—De ce?" intreba printesa, pe fata sa lipsita de imperfectiune putandu-se citi confuzia.
"—Regina vrea sa va omoare! Da-ti-mi cainele si fugiti!"Yeontan o mai linse o data pe bot si se uita indurerat dupa parul gri al printesei. Taehyung se rataci asa ca doar continua sa mearga unde il ducea GPS-ul.
Ajunse la un apartament cu patru camere, suspendat pe unul dintre copaci. Urca scarile din lemn si deschise usa.
"—Aici e Panda Express?" intreba fara vreo remuscare. In apartament vazu doi baieti: un pitic si un zambaret.
"—Nope, dar avem hamburgeri si sprite in frigider!" exclama zambaretul.
"—Orice e de mancare e bun!" spuse printesa si intra in sufragerie. "Buna! Eu sunt Kim Taehyung, printesa din acest taram!"
"—Inaltimea voastra?! Ne scuzati impolitetea!" spuse zambaretul roscat aplecandu-se in fata ei. "Eu sunt Voiosul, Jung Hoseok!"
"—I-iar e-eu Rusinosul.. Park Jimin." spuse celalalt blondul pitic. "L-luati l-lo-loc." se balbai acesta.
"—Multumesc Jimin. Ummh.. As putea ramane aici ceva timp..? M-au cam dat afara din palat.."
"—Cum?! Se poate asa ceva?! Bineinteles ca puteti sta oricat va doriti!" spuse din bucatarie Hoseok.
Dupa cateva luni, printesa a decis sa nu mai plece si s-a instalar in apartamentul piticilor.
Intr-o zi, Taehyung statea la baza scarilor si spargea seminte. Jimin si Hobi nu eram acasa, asa ca ramasese singur. Din departare, de dupa copaci, putea vedea un print calare pe un cal alb.
"—Buna, frumoaso." spuse ingamfat barbatul frumos. Parul ii era negru si pielea alba, mai alba chiar si decat a ei. Purta o pelerina de blana ce ii atarna peste umeri.
"—Buna." spuse ea cam sec analizandu-i aparitia.
"—Ce spui, mergi la o tura cu calul?"
"—Ce marca?"
"—BMW, draguta."
Ii strani interesul printesei."—Oh si aia e pelerina de la Gucci?!"
"—Se vede ca te pricepi."
"—OMG!! Ador Gucci si aia e editie limitata! Cum te numesti?"
"—Yoongi, dar tu poti sa-mi spui Daddy."
"—Mda, nu prea am chef de plimbare."
"—Atunci ce spui de un mar? L-am luat de la Panda Express."
Taehyung nu s-a mai gandit si a muscat din mar. Insa ce nu stia ea era ca marul era otravit si ca Yoongi era defapt Yoonji deghizat.
Cand Jimin si Hoseok au ajuns acasa, au gasit-o pe printesa moarta la baza scarilor. Cei doi au inceput sa planga si au pus-o intr-un sicriu de cristal inconjurat de crini. I-au asezat rochita si i-au pus pe langa trupul lipsit de viata o colectie Gucci de ceasuri si una de parfumuri.
Si chiar atunci cand aceasta era jelita, printul Jungkook trecea prin preajma cu calul sau negru ca taciunele. Cand o vazu pe printesa in cosciug, accelera.
"—Dii! Mercedes! Dii!"
Printul se apleca peste sicriu si ii saruta buzele rozalii, printesa trezindu-se prin puterea dragostei. Taehyung isi deschise ochii scuipandu o bucata de mar intre ochii printului.
"—Printul meu.. " spuse ea cu vocea slaba.
"—Taehyung! Fii sotia mea! Te voi iubi si vom avea trei copii! "
"—Unde facem nunta?"
"—Panda Express."
"—Viin!!!!" striga si sari pe calul negru.
Jimin si Hoseok le facu cu mana fericiti si s-au retras in apartamentul lor.
In concluzie, Taehyung a invatat o lectie: PANDA EXPRESS NU VINDE MERE.
Sfarsit!
Hei minna! Aceasta carte este scrisa din plictiseala, deci da. Macar sa radem putin.