Era o poveste de iubire. O poveste de iubire traita pasional si uneori dusa la extrema.
Poate ca ea era prea puternica in viata de zi cu zi incat avea nevoie de nebunia asta, sa fie dominata de el. Se lasa in voia lui, il iubea, stia ca o iubeste si totusi cateodata dominarea asta avea un gust amar de abuz.
Jocul devenise murdar. Ar fi vrut sa-l intrebe: "Atat de mult ma vrei sau vrei sa ma pedepsesti pentru ceva? "
In noaptea aia le-a facut pe toate, a fost asa cum a vrut el. A adormit in bratele lui...cu cuvintele lui in minte: "Doamne, cat te iubesc!" si cu gandurile ei: "As vrea sa ma iei in brate, sa ma iubesti incet, cu tandrete, ca si cum ti-ar fi frica sa nu ma sparg!"
....
Cat a trecut de cand se cunosteau? Trei ani?
Azi el a avut curaj sa spuna: Sunt foarte atras de tine si cu riscul de a primi doua palme, te vreau acum si aici!
Era deja foarte aproape de ea si in clipa urmatoare o saruta mangaindu-i intreg corpul.
Dincolo de situatia usor ciudata si de sincronizarea aproape perfecta...ea se gandea: Oare eman azi ceva? Miros a dragoste? Se citeste pe mine ca tocmai m-am iubit?
Iubesc? Inca nu. Sunt intr-o relatie? Inca nu! Am facut promisiuni si juraminte? Nu
Si i-a raspuns:
-Suntem in stare sa facem asta, one time only?
-Suntem oameni mari, putem!
Nu au fost emotii si ea are nevoie de emotii. Nu au fost nici sentimente. Dar a fost un sex suficient de bun cat sa o readuca in lumea reala, in care exista posibilitati si dintre toate, mai ales posibilitatea unei relatii.
...
Putea sa-si puna pardesiul peste lenjeria de dantela si sa-i bata la usa. Poate era prea mult si facuse deja asta candva.
Putea sa-l faca sa vina el. Facuse si asta dar era o experienta pe care putea sa o repete. Si a repetat-o.
A intrat in rol incercand sa-l joace cat a putut mai bine. Nu a fost greu dar nu era ce stia, ce-si aducea aminte, nu era ce corpul ei invatase atat de bine ca forma si ca gesturi.
Pana a auzit:
-Nu sunt Iosefini, nu pocnesc din degete si vrajesc toata audienta.
-Iosefini, cine era Iosefini?
Si a ascultat cuminte o poveste care parea cunoscuta desi incepeau sa se amestece perioadele istorice si locatiile. Concluzia era insa aceeasi...si a putut merge mai departe.
S-a trezit dimineata in bratele lui, asa cum adormise. Stransa in brate, mangaiata.
Si cu inca o poveste: Tu esti regina, eu o sa joc rolul povestitorului. Si o sa fi sclava mea! Pentru ca o regina are nevoie de povestitor si de povestile lui de la curte.
Regina s-a cutremurat si a ales sa mearga mai departe, macar de dragul povestii.
...
Se gandea ca in urma cu 3 ani alesese altceva. Bine sau prost, cine stie! Oricat de bine sau rau a fost, s-a terminat.
Cumva el ramanea conexiunea ei cu acea perioada.
I-ar fi spus: "Puteam sa fiu in noaptea aia cu tine. Ar fi fost un one night stand, nu m-as fi indragostit, nu mi-ai fi sfasiat sufletul in mii de bucati". El poate i-ar fi raspuns: "De unde stii? Poate ar fi fost mai mult".
Poate asta a fost motivul pentru care a acceptat noaptea de acum. S-a lasat iubita, a incercat sa-l satisfaca. A incercat sa fie acolo, sa nu-si ridice bariere. Trebuia sa incerce. Oare se poate indragosti de un barbat pe care il cunoaste, il place si despre care afla si ca e bun in pat?
Nu i-a spus gandul ei si motivul pentru care era acolo goala langa el. L-a lasat sa creada ca de vina a fost atmosfera si vinul baut.
A plecat dupa cateva ore. Fara regrete si fara asteptari. Stiind ca daca l-ar fi ales atunci, viata ei ar fi fost alta, ar fi fost mai simpla.
Dar cumva a inteles si ca orice ar fi ales acum 3 ani, orice ar fi facut, ar fi ajuns sa iubeasca acelasi om. Pentru ca ea este facuta pentru el.
