0Pierduta si speriata in padure

215 7 0
                                    

Intr-o noapte cu luna plina, parintii Amaliei o incuiasera in camera ei pentru ca mereu cand e luna plina Amalia incepe sa innebuneasca tot mai tare!

  "Nu mai suport! Trebuie sa ies de aici! Simt ca c-ceva ma cheama in padure... " spuse Amalia deschizand geamul si sarind.

  Nu pati nimic, dar ea fugii cat o tineau picioarele inspre padure. Ajunsese. Nu simte nimic. Ea se simte urmarita si are un sentiment de frica. Se tot plimba si gaseste un cutit cu sange si un copilas mort langa.

  

  "HEI!!!! Nu te atinge de cina mea!! Asculta-ma si nu vei murii!" Era Jeff the killer infometat si nervos.

Amalia se sperie si tipa atat de tare, incat se auzii in toata padurea!

"Am inteles! Nu ma ating de cadavrul tau stupid, ciudatule! Dar de ce a trebuit sa ma sperii in halul asta?!"

"Scuze, credeam ca e un amic, Jack.. Dar.. tu..nu...esti..el.. Eu sunt Jeff, un criminal in serie care ar vrea sa stie care e numele tau si de ce esti aici..?"

"Sunt Amalia si sunt aici pentru ca... nu conteaza. Nu ii treaba ta ok? S-scuze. Sunt suparata pentru ca m-am pierdut si nu am unde sa stau... Nu stii cumva unde sa gasesc o mica cabanuta unde sa dorm peste noapte?"

"Ba chiar stiu"spusese cu un ranjet. Am sa te duc acolo.

                                  Perspectiva lui Jeff

Sper ca fata asta sa accepte niste colegi!

"Multumesc pentru ca ma ajuti!" pupandu-ma dulce pe obraz.

Simteam ca imi vine sa lesin, dar nu am facut-o. I-am ..

Om dar si MonstruUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum