Niciodată nu crezuse în destin, dar acum, ironic sau nu, îl blestema din tot sufletul.
Credea că lucrurile se întâmplă pentru că noi alegem să se întâmple.
Credea că destinul e suma alegerilor noastre, iar fiecare alegere greșită aduce după sine și consecințe.
În singurătatea celor patru pereți în care se abandonase, se gândea la toate alegerile greșite pe care le făcuse până atunci. Dar oricât s-ar fi gândit și le-ar fi disecat, nu găsea declanșatorul teatrului tragic de păpuși în care el nu se putea împotrivi sforilor de care era tras.
Nu era corect! Nu făcuse niciodată nimic atât de îngrozitor încât să merite ce acum i se dădea.
Și cum nu știa ce altceva să facă, blestema acea mână invizibilă a destinului care ne trage tuturor sforile la un moment dat.
--------------------------------------------------
CITEȘTI
Cenușa Trecutului
Short StoryE greu? E greu să trăiești când pierzi ceea ce iubești, iar pumnalele încinse îți pârjolesc inima? Zâmbește, mâine o să fie mai rău! O scurtă continuare a cărții "Jocul răzbunării". Cărțile pot fi citite și separat. Nu trebuie citită neapărat "Jo...
