instagram- kooktae

{48}

—De ce nu răspunde? oftă Jungkook aruncându-și telefonul pe masă.
—Liniștește-te, lasă-i puțin spațiu, spuse Hoseok.
—Vreau să știu la ce se referea, Hobi, răspunse cel mic luându-și telefonul și apelă numărul lui Taehyung. Te rog răspunde, te rog răspunde, te rog... murmură acesta în barbă.
—Numărul pe care l-ați apelat nu poate fi contactat- Jungkook închise apelul oftând.
—Băiatul ăsta! urlă acesta speriindu-l pe Hoseok care se juca pe telefon. Ultima dată, la naiba, spuse și apelă din nou numărul brunetului.
—Te rog nu mă mai suna, se auzi vocea tremurândă a lui Taehyung.
—Ai plâns? întrebă Jungkook neliniștit.
—Ce contează, mă urăști, spuse cel mare, urmat de un oftat tremurat.
—Încă țin la tine, Taehyung.
—Da, și eu încă sunt îndrăgostit de tine.
—Tae, la ce te refereai legat de un alt băiat cu care m-am sărutat? spuse Jungkook și se duse în camera lui, lăsându-l pe Hoseok singur.
           —Nu știu dacă erai tu sau nu, dar cineva care semăna cu tine a sărutat un băiat și se aflau pe pod... oftă Taehyung. Tu mergi destul de des acolo și am crezut că ești tu.
           —Tae, inspiră Jungkook.
           —Îmi place când îmi spui Tae, spuse acesta vocea devenindu-i sfioasă.
           —Ești drăguț, râse Jungkook și simți furnicături plăcute în tot corpul.
           —Mi-e dor de tine.
           Se făcuse liniște. Niciunul dintre băieți nu scotea un cuvânt.
           —Mi-e dor de noi, continuă Taehyung. Mi-e dor de cum mă strângeai în brațe după ce nu mă vedeai o zi. Mi-e dor de cum nasul ți se încrețea când spuneam ceva stupid. Mi-e dor de mirosul tău.
           —Tae, șopti Jungkook simțind lacrimi fierbinți căzându-i pe obraz:
          —Mi-e dor atât de tare de tine, Jungkook, chiar o fac.
—Nu am păstrat banii, își trase cel mic nasul. I-am aruncat înapoi fetelor. Am încercat să închei pariul când m-am îndrăgostit de tine, dar mi-au râs în față și au zis că sunt prost și că nu mă pot îndrăgosti de cineva ca tine. Dar te rog crede-mă că te iubesc.
—Am plâns cu Jin. Am ieșit mult cu el și i-am arătat partea din mine pe care doar tu și Yoongi o știați. M-a iertat pentru că am fost așa prost și am apreciat asta. Știu că nu voiai să ies cu el, dar era singurul care mă asculta. Yoongi a zis că merit să fiu rănit pentru ce ți-am făcut. Hoseok era ocupat să stea cu tine. Jimin m-a lovit, îi înțeleg intențiile totuși... Namjoon m-a iertat, dar și el fusese supărat pe mine. La începutul pariului aveam toți prietenii aproape, dar nu știam că mă voi îndrăgosti.

          Lacrimi mari formau o cascadă pe obrajii lui Jungkook.
          —Tae, o Doamne, șopti Jungkook.
          —Te rog nu plânge. Urăsc când plângi. Urăsc că continui să te fac să plângi, începu Taehyung să se panicheze gândindu-se la ce spusese greșit.
          —Voi veni acasă la tine în curând ca să vorbim despre asta față-n față, îi spuse Jungkook.
          —Putem să facem mai mult decât vorbit? întrebă timid cel mare.
          —Ești adorabil, șopti Jungkook, un zâmbet imens așternându-i-se pe față.
          —Te iubesc și îmi lipsești. Ai grijă de tine.
          —Odihnește-te. Nu sări peste mese și bea multă apă. Ne vedem curând.
          —Pa, Jungkook.
          —Pa, Taehyung.