Primul sărut

22 2 0
                                    

       •18 feb. O zi friguroasă de iarnă. Mă pregăteam pentru a doua întâlnire cu el. Faceam duş. Telefonul începu să sune. Ieșisem rapid din duş să răspund. Ştiam că e el.

       "-Da ce faci?"
       "-Um...fac..fac duş."
       "-Cu telefonul?:))"
       "-Nu..evident."
       "-Eu zic să te grăbești, ne vedem curând.."
        "-Stiu. Mă grăbesc!"

       • Aceasta zi era speciala pentru amandoi. Urma să mă întâlnesc cu părinții lui. Ştiu...trecuseră doar patru zile, dar ei au hotărât că vor să mă vadă.
        •Timpul trecu repede. Eu eram gata să ies din casă. O salutasem pe mama şi ieșisem.
         Ajunsă în stația de metro, iau primul metro care duce spre Roma.
Il zăresc din depărtare..emoționată mă ascund. El îmi trimite un mesaj. Eu ii răspund. Ma întreabă unde sunt. Atunci eu apar încercând să il sperii.
Ne salutasem, amândoi bucuroşi de revedere.

       "-Aha, te-am prins! Voiai să ma sperii!! :))"
       "-Am încercat.."
       "-Vin-o aici! Mi-a fost dor de tine!"atunci ma luase în brațe si mă strânsese tare de tot, ca şi cum aş fi lipsit luni întregi.
        "-Să mergem, ai mei ne asteaptă în parcare!"
        "-Ce?! De ce?! Adică ştiam dar nu credeam că aşa curând.."
        "-Nu te speria:)! Nu te mănâncă, vor doar sa te cunoască! "
         Am început să ne îndreptăm spre  mașina părinților lui. Simțeam că încep să transpir. Eram foarte emoționată. Părinții lui au iesit din masină că să ma salute. Eu deja îi văzusem în câteva poze. Mama lui Vlad părea foarte încântată să mă vadă, de altfel si tatăl.
        "-Ce drăguță esti! Imi pare bine sa te cunosc!"
        "-Sărut mâna! Îmi pare bine să vă cunosc! "
        "-Haide să intrăm în masină, e frig afara!"
        "-..."
       Intrasem cu toții în masină. Liniștea se așternuse peste noi. Ca de obicei, Vlad a spart tăcerea.
       "-Deci..?"
       "-Deci ce? Eu şi tatăl tău ne-am gândit să mergem împreună să mâncăm ceva. Ce ziceti?"
       "-Pentru mine e ok! Ce zici Sof?"
       "-Da si pentru mine e ok!"

      •Pentru cateva minute linistea iar se aşternuse între noi. El mă ținea de mână în fața părinților lui. Eram foarte emoționată. Mă gândeam ce gândesc ei despre mine în acele momente. Evitam cu orice preț contactul vizual, atât cu el cât şi cu părinții lui. Mama lui mă privea cel mai des.

      "-Măi tu ai văzut ce fată frumoasă ne-a adus Vlad? E o scumpă!!" spuse mama lui Vlad în timp ce mă analiza cu privirea.

       •Ajunsi la destinatie, ne dăm jos din maşină. Eu nestiind unde ne aflăm am încercat să nu pun multe întrebări si sa îi urmez.
    
      "-Ai mai mâncat până acum mâncare chinezească?" mă întreabă Vlad.
      "-Nu..e ceva nou pentru mine.."
      "-Sunt sigur că o sa-ți placă  ,)!"

       •Timpul trecea iar eu simțeam că nu mai pot mânca nici măcar un sushi. In momentul ăla gândeam că E CEL MAI BUN LUCRU CARE L-AM MANCAT VREODATĂ! Rămăsesem pur si simplu îndrăgostită!
        După cateva ore petrecute acolo, într-un final părăsim localul si ne îndreptăm spre masină. Eu si Vlad ne gândeam ce mai puteam face în acea zi. El îmi propusese să mergem să vedem un film. Într- un final cazusem amandoi de acord si asa ramasese.
 

      •Ajunsi la cinema, ne gândeam la ce film am putea merge.
"50 shades of red" nu o sa uit niciodată acel film.

       "-Ce zici Sof? Te bagi?:))"
       "-L-am vazut pe primul si...are multe scene..ciudate."
       "-Nu mai fă pe inocenta:)) ştiu că îți place Grey;)!"
       "-Ok..mergem."

      •Ajunsi în sala de cinema, ne-am căutat locurile si asteptam amândoi începerea filmului. Între timp am mai vorbit, am încercat să ne cunoaștem mai bine.
Filmul începu ..floricelele mele erau terminate de mult.( ca de obicei)
Mai devreme am spus că nu voi uita niciodată acest film, e adevarat, dar nu pentru că mi-a placut, pentru că nu îmi aduc aminte nimic din el, ci pentru că am fost lângă el si pentru ca atunci s-a intamplat ceva magic, ce nu voi uita vreodată!

Dupa minute bune de ținut de mână, luat în brațe, s-a întâmplat!  M-a sărutat! Mici furnicături mi-au trecut prin tot corpul. Nu îmi venea să cred că se întâmplă! Nu ştiam ce să fac, cum să reacționez după acest moment. Voiam să tip, dar nu voiam sa il sperii..evident ca nu am facut-o si nici el nu stie că voiam sa o fac. Am ales varianta basic, sa urmaresc filmul in continuare.

     •După ce am văzut filmul si am iesit de la cinema ne îndreptam spre casa mea.
   
     "-Cum ti s-a parut?"ma întreabă el.
     "-A fost fantastic!"
     "-Ma refer la film..:))"
     "-Ah..da, interesant."
     "-:)).."

  Ajunsi la scara unde stau eu.

     "-Unde crezi că sunt părinții mei?"
     "-Poate.."
     "-Stai! Mă sună mama!"
     ".."
     "-Au spus că sunt în centrul orașului si să venim si noi!"
     "-Ok, sa mergem!"
    

      •Mergând pe strada din centrul orașului. Povesteam fericiti trăirile pe care le-am avut în timpul filmului...în timpul sarutului. Eram fericiți împreună, se putea citi asta pe chipurile noastre!
Mergând liniștiți, la un moment dat o zăresc pe mama, si atunci îl oprisem pe Vlad dupa un chioşc.

        "-Ce s-a întâmplat? "
        "-Aia e mama!"
        "-Asa si?"
        "-Vorbește cu cineva."
        "-Asa si?:) Dai să mergem, o salutăm! "

        Trecem strada si ii zăresc pe părinții lui Vlad, chiar cu ei vorbea mama. Ii salutăm, si le povestim cum a fost filmul. Plimbându-ne mama lui Vlad zăreste un magazin de haine bărbătești. Intrasem si Vlad probase  nişte cămăși. Îmi era drag să îl privesc. Mă îndrăgosteam din ce în ce mai mult de el.
  

        •Spre seară părinții ne-au mai dat puțin timp liber împreună, aşa că ne-am decis să facem o mică plimbare împreună.
         Printre blocuri pe care nici eu nu le cunoşteam, prin întunericul nopții, sub un felinar cu lumina slabă. El m-a luat de mână şi mi-a şoptit.

          "-Vrei să fii a mea pe veci?"
          "-Da, vreau!"

     Un om trecuse pe lângă noi, dupa care el îmi spuse. 
          
          "-20 de secunde..."

         

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Oct 29, 2018 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

În așteptarea luiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum