"Odată trezit la realitate mi-am dat seama ca lumea mea se va schimba".
Tot timpul meu la am petrecut învățând sa joc poker.
La scoala citeam despre poker ,studiam poker din scoarța in scoarța .
Simteam ca voi da lovitura în lumea pokerului.
Până într-o zi.
Când am auzit un zvon ca un tip ar fi castigat un turneu de 1000000 de euro.
Stiam ca dacă vreau sa devin bun ar fi trebuit să il provoc sau cel putin sal caut si să îmi testez abilitatatile .
-La ce te gândești?.
Cel care ma intreb este Gabriel.
Un tip bine facut ,blond cu ochii albastri.
Majoritatea fetelor din liceu il plac pentru ochii lui albastri si vestimentația lui.
-La zvonul care sa auzit prin liceul .
Despre tipul care a castigat bani multi din poker.
-Ar trebui să fi atent la profesorul de mate .
Nu la jocul tău de poker.
-Pot fi atent la profesorul de mate nu îti face griji.
Tu vezi sa nu rămâi corijent din nou la matematica.
Faţa lui se schimba brusc la auzul cuvintelor mele.
Îmi dau seama ca am atins un punct penibil.
-Îmi cer scuze frate.
Dar vreau sa il caut pe tipul asta.
-De ce nu renunți la jocul ăsta?.Nici măcar nu ai participat la vrun turneu sau să fi învins pe cineva.
-Pentru că îmi place si vreau să ajung bun.
-Am inteles.
Se întoarce cu faţa către profesorul de mate.
Un bărbat cu inceput de chelie si cu ochelari.
Si cam asta a fost lectii pentru astăzi dacă aveti intrebari va ascult.
Uneori mă întreb de ce mai pune acestă intrebare "Toti ne considerăm buni la matematica si nu ridicăm mâinile"..
Ziua de vineri avea sa termine cu bine.
Când sa sunat clopoțelul de plecare .
Priveam colegii cum îsi bagă caietele în ghiozdan .
Dar eu desenam pe caiet cele patru Q .
Mai precis careul de damă.
Dama de roșu este cartea mea preferată .
Pentru mine simbolizează iubirea curată.
