Înger pe pământ

x7x

partea 1

Simt ca dezamăgesc pe toată lumea. Dar singura persoana cu așteptări de la mine sunt eu. Iar eu îmi fac rau. Încep sa plang. In ultima vreme tot ce fac e sa ma gândesc, iar gândurile mele sunt dureroase.
Nu-mi place viata pe pământ in momentele astea. Cel puțin nu când sunt in pragul disperării și ma gândesc numai la lucruri ce îmi aduc stres.

"Nu vreau sa mor,caci stiu ca nu o sa îmi pot vedea ingerul" asta zice subconștientul meu "beat". Probabil ea  m-a auzit dar nu o prea intereseaza, caci după spusele ei nu are dreptul sa cunoască sentimentul de iubire. Poate nici noi oamenii nu-l cunoaștem și doar suntem disperați după putina afecțiune cauzată de singurătate dar nimeni nu e conștient.
Spun numai prostii.
Recunosc vreau sa o vad, acum, in secunda asta.

Marc cade inconștient la pământ.

-Dorești sa ma vezi?
Sunt iar in camera alba. Ea este in fata mea. Mai frumoasa ca niciodata.
"Cum face asta!?"ma gândesc .

-Poate, ii zic sec încercând sa o fac sa zâmbească caci voiam sa ii revăd zâmbetul.

-Sunt aici. Și o sa rămân aici pana îmi spui dacă esti bine.

-Sunt bine acum.

Minteam...evident ca nu eram bine. Voiam sa o imbratisez și sa ii spun adevarul dar am ales un cuvânt complet gresit pentru toate sentimentele pe care le aveam.Evident ca nu ii puteam spune ca o iubesc mai mult decât iubesc viata dar aveam de gand sa fac ceva pentru a o vedea mai des.

*Harper se uita puțin derutata la mine*

-Bine bine....Amalia. Ea e problema.

-Iarăși?

-Mda....Am nevoie sa o fac sa se îndrăgostească iar de mine doar ca nu stiu cum... crezi ca ai putea ajuta?

mint. aveam un plan in minte pe care voiam sa îl duc pana la capăt.

-Și mai exact ce ar trebui sa fac?

-Sa vii in fiecare seara la mine și sa discutam. Vreau sa fac un plan cu tine iar după îl voi aplica pe Amalia.

-Um...nu stiu ce sa zic Marc....
-Oh haide, esti singurul meu inger..ai uitat?

schițează un zâmbet.
"Doamne este minunata" ma gândesc.

O imbratisez și dispare.