Povestea mea

Trecutul

Mereu am fost nemulțumită,nu numai de mine, dar și de cei din jur. Îmi era greu să am încredere in oameni...egoiști,aroganți, imprevizibili. Așa sunt si eu, așa suntem toți... sau cel puțin, îmi doream sa cred asta. Trecusem prin atât de multe greutăți încât nu puteam să vad binele și oricum e mai ușor să vezi răul. Eram prefacuta.Mereu glumeam și încercam să.i înveselesc pe ceilalți, ma ascundeam in spatele unui zâmbet fals...ce clișeu. Mă întrebam 'Oare cum e VIAȚA celorlalți?' și visam la un viitor mai liniștit. E tot ce mi.am dorit... LINIȘTE.
'Ce faci Alex?'
'Bine XD'
... dar nu eram bine deloc. Imaginați-vă cum e să preferi sa dispari,să nu mai exiști, in loc să mergi acasă. Preferam să rămân după ore decât in acel loc groaznic.
'Mergem la un film... Alex,vii și tu?'
'Ahh, mi.ar plăcea,dar...trebuie să trec mai întâi pe la bunicu,să.l ajut cu ceva.'
Trebuie sa termin de citit cartea...
Trebuie sa duc pisica la veterinar...azi i.am promis mamei că vom face tort împreună...
Minteam atât de des încât aproape ca si eu credeam acele vorbe... Aș vrea sa fi fost reală macar o minciună.