Imediat cum a ieşit mama pe uşa,am sunat-o pe prietena mea cea mai bună,Marie,să o întreb dacă iese afară:
*Făh,ieşi?!
*Da,făh,când?
*Acu'
*Bine,mă îmbrac.
*Bine,sună-mă când eşti gata,făh.
*Ok,făh,da' mai vine careva?
*Nu ştiu,sunăm pe toată lumea,când ajungem afară.
....după 5 minute...
*Hai,făh,că-s la tine în faţă!
*Făh,de ce eşti proastă?! Eu ţi-am zis să mă suni atunci când eşti gata,să vin eu la tine,nu tu la mine!
*lasă că am venit eu,asta e acum,nu mă mai întorc acas',să vi tu să mă iei,Aly.
*Hai pa,feh,că am ajuns.
*păi ştiu,că te văd!
-Bună,Marie.
-Hai,făh,că deja eşti mai proastă decât trebuie.
-Gata,gata...(am spus eu,mergând cu proasta mea prietenă,spre parc)
(am ajuns în parc,pe o bancă)
-Hai să le sunăm pe gemene! (a spus Marie)
-Emy şi Lily?
-Da,care altele? Tocmai ieri am ieşit cu ele!
-Dar pe Roby să şti că nu îl sun.
-Las' că-l sun eu.
-Nuuuu!! Nu am chef de ăla.
-Oricum venea cu gemenele,aşa că na-i ce-i face...
-Da,ai dreptate...
.....în 10 minute...
-Bună...Roby.. (am spus eu)
-Bună,Roby! (au spus Emy şi Lily în acelaşi timp)
-Bună! (a spus Marie)
-Acum ce facem? Suntem toţi,nu? (a spus Emy)
Imediat ce a spus ea asta,am văzut că veneau spre noi 2 băieţi...unul dintre ei era coleg de clasă cu Marie,celălalt în clasă cu Roby.
