Capitolul 2

8.2K 530 28
                                    


    După ce deschidem cadourile, urmează masa de Crăciun. Colton rămâne și el la masă. Familia sa e în New York exact ca și noi. I-am cunoscut odată pe toți membrii familiei Mafild. Cinci băieți și o fată. Trăind doar cu tatăl lor deoarece mama lor murise cu ani în urmă. Îmi aduc aminte că atunci când i-am văzut, nu mă așteptam să fie atât uniți. Având în vedere că au crescut fără mamă mă așteptam ca lucrurule să stea altfel. Erau atât de uniți...dar lucrurile s-a schimbat și acum nu
nu mai obișnuiesc să stea prea mult timp împreună, de când a fost accidentul cu  sora lor mai mică, Sky. De atunci lucrurile nu au mai fost la fel:
-Raven, îmi dai te rog salata?
  Vocea mamei mă aduce la realitate și îmi dau seama că iarăși visam. Ii întind salata și mă așez iar pe scaun. Îmi ridic ochii și observ că Colton se uită la mine. Îmi zâmbește atunci când privirile ni se întâlnesc, apoi își mută privirea.
  Dar asta nu inseamă că inima mea nu începe să bată mai repede.
  Continui să îl studiez chiar și după ce el își întoarce privirea. Are un profil frumos. Pomeți înalți și colțuroși, de parcă ar fi fost sculptat. Are un ușor început de barbă de parcă nu s-ar fi bărbierit de câteva zile. Are buze mari și gene lungi și dese care încadrează o pereche de ochi superbi.
  
    După ce mâncăm, ne întoarcem în sufragerie și mama spune că vrea să facem o poză de familie. Bailey își dă ochii peste cap pentru că urăște pozele iar eu fug până sus ca să îmi iau pe mine altceva în locul pijamalei. Mama încerca să îi aranjeze pe tata și frații mei iar eu mă pun lângă ei:
-Colton, dragul meu, faci tu poza? îl întreba mama
-Sigur, doamnă Medina!
  Mama îi întinde aparatul iar noi ne aranjăm. Bailey nu vrea să stea locului așa că tata se apleacă spre el:
-Haide, durează doar câteva secunde, puștiule!
- Nu îmi place să fac poze!
-Haide! Mergem la înghețată după!
  Tata îi face cu ochiul iar Bailey rânjește larg astfel încât să i se observe dintele lipsă. Brad își pune o mână în jurul umerilor mei iar eu mă lipesc de mama:
-Spune-ți cereale cu lapte!
-Cereale cu lapte! strigăm toți și râdem deoarece încă de când eram mici niciunuia dintre noi nu îi plăcea să facă poze așa că mama spunea mereu ceva amuzant ca să ne facă să zâmbim în poze iar Colton, fiind mai mereu prin preajmă, a învățat și el cum merg lucrurile în familia Medina.
   Colton ne-a făcut poza apoi Bailey a strigat tare:
-La înghețată!
  Am râs toți, ne-am luat hainele groase și bocancii și ne-am înghesuit în mașină. Brad a vrut să vină împreună cu Colton cu mașina lui dar tata a spus că nu are rost. Atunci Colton a vrut să plece, ca să nu ne deranjeze dar mama a insistat să vină cu noi așa că ne-am înghesuit toți trei pe bancheta din spate iar Brad l-a luat în brațe pe Bailey.
   Eu stăteam la mijloc, între Brad și Colton așa că toată partea mea stânga era lipită de trupul său iar eu simțeam cum îmi transpiră palmele. Nu mă uitam spre el dar priveam cu coada ochiului, el privea spre geam.
   Tata a pornit radioul și a pus un disc cu colinde, a dat volumul cât mai tare și am început toți să cântăm apoi să râdem deoarece eram jalnici la cântat, dar nu îi păsa nimeni.
   Eram doar fericiți.

   Am mers să mâncăm înghețată la un restaurant unde mama și tata ne duceau mereu pe mine și Brad când eram mici. Era un loc unde te puteai da pe hintă sau topogane, avea până și un mic lac unde erau pești.
  Ne-am comandat înghețată cu câte trei arome, toping și bomboanele apoi am mâncat și l-am așteptat pe Bailey să se joace în micul parc:
-Cum merge școala? i-a întrebat tata pe Colton și Brad
-Bine. De fapt, e chiar grozav, a spus Brad
-Obositor, dar grozav, a adăugat Colton
   Ambii s-au mutat într-un apartament împreună acum un an și deșii locuim in acelasi oraș, nu îmi mai văd fratele atât de des. Tata dă din cap:
-Mă bucur să aud asta. V-ați gândit deja ce specialitate vreți să alegeți?
-Mă gândesc la cardiologie, a spus Colton
  Brad a ridicat din umeri:
-Nu știu încă, dar mai am timp să mai gândesc.
-Desigur, dragule. Ai tot timpul din lume, i-ai spus mama
   Ai tot timpul din lume.
  Dar dacă...dacă nu îl ai?

Așa cum e scris în stele #Maxfild Brothers Vol IIIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum