Capitolul 1. Le doux son de la musique

46 1 3
                                    


Franța...Paris...
12/Februarie/1959...19:30

-Aplauzee ! Aplauzee, vă rog...

"Toată lumea aplaudă. Era și firesc...

Nu în fiecare zi auzi un solo de saxofon atât de bun. Sa vezi un public atât de incântat de muzica Jazz.

Mai fantastic este sa fii tu solistul ce este aclamat de un public numeros..

Bine.. Numeros este mult spus.

Dar mereu sora mea Claude a făcut cât 100 de persoane, nu am nevoie de un public mai mare atâta timp cât o am pe ea.

La doar 14 ani mă susține în tot ce fac, în pasiunea mea pentru muzica, împărtășesc cu ea fiecare piesă nouă învățată, fiecare emoție ce o am când mă pregătesc sa cânt... La urma urmei.. Doar pe ea o mai am..

Eu ii sunt și mama și tata..

Numele meu este Francois Mahieu, am 27 de ani, lucrez într-un mic local din Paris, 12 ore pe zi, unde sunt și ospătar dar și ceea ce mulți folosesc termenul de....femme qui travaille.. zis și.. femeie de servici..

Însă nu mă simt așa. Mă simt un tânăr căruia încă nu i-a bătut norocul la ușă..un diamant non poli...

Patronul găzduiește în fiecare seară de Vineri o noapte dedicată Jazz-ului. De a-ți vedea ce de talente pășesc pe mica scenă a localului, ce plăcere auditivă are fiecare persoană ce îi ascultă...

Sper ca într-o zi să ajung și eu pe acea scenă, să cânt în fața unui public adevărat, cu un instrument adevărat, profesionist..nu unul găsit la groapa de gunoi..

Însă până atunci o am pe Claude, este suficient, dacă o am doar pe ea nu mai am nevoie de nimic. Să o văd pe ea fericită este tot ce îmi doresc.

De când cu cumplitul accident în care ne-am pierdut părinții, am pus tot mai mult preț pe iubirea dintre frați și pe nevoia ce o avem unul de celălalt ."

-Francois! Francois, treci aici.
(strigă șeful său către Francois)

Francois :" Fugi Claude! Să nu te vadă șeful căci altfel vom da amândoi de necaz. Ia și saxofonul cu tine.

" Claude ia saxofonul fratelui ei și se ascunde după o pubelă."

Șeful :" Aici erai Francois. Ce tot faci aici?

Francois :" Am fost sa duc gunoiul, domnule!

Seful :" Foarte bine. Acum treci și termină treaba că închidem imediat.

Francois :" Da domnule.. Mă scuzați..."
(spuse Francois și întra înapoi în local și inchide ușă din spate a localului )

************************************

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Dec 24, 2019 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

TH!NKER : Un drame françaisUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum