Capitol 2

6 0 0
                                    

PREZENT

Au trecut 2 ani de când n-am mai vizitat Coreea, iar acum mă aflu în avion cu cea mai bună prietenă a mea care mi-a făcut capul varză cu ideea de a mă întoarce cu ea în Coreea la 18 ani.

Zborul a fost destul de lung si obositor. Cum am ajuns, ne-am oprit undeva să nâncăm apoi am plecat spre noua casă.

Sofia: Știi ceva, nu o să stăm în casă!*spune și se ridică în picioare* Vom merge în club în seara asta, ce zici?* s-a întors spre mine cu un zâmbet imens pe față*

Melissa: Ce fel de club?*mă uit la ea și-i zâmbesc drcește apoi ăncepem să râdem*

Sofia: MERGEM ÎN CLUUUUUB! LET S GO PARTY!

O privesc și zâmbesc, îmi arunc privirea în telefon pentru a vedea câteste ceasul, și se pare că este destul de devreme. Am urcat în camera mea, m-am arânat puțin, mi-am prins părul într-o coadă apoi m-am îmbrăcat cu o pereche de pantaoni curti albi, un tricou vișiniu și ghiozdănelul meu micuț. Am înșfăcat telefonul de pe masa de machiaj, m- am ăincalțat si am anunțat-o pe Sofia că am ieșit.

Poate că pâna acum nu am vrut să recunosc, dar chiar mi a fost dor de Seul. Mergând cu găndul în altă parte am ajuns în dreptul parcului unde l-am văzut ultima dată. Secvența cu noi certându-ne îmi apare imediat în minte și fără să-mi dau seama înaintez spre o băncuță. Parcul era pustiu, dar totuși se auzeau câteva râsete ce-mi păreau cunoscute și după 2 ani de zile. Mă îndrept spre locul de unde provin și acolo dau de ei, nu s-a schimbat îm schimb văd o față nouă. Era drăguță. Am ales să mă îndrept spre ei, pentru ai saluta și pentru a le spune că m-am întorsc. M-au observat destul de repede, iar liniștea s-a lasat.

Melissa: Buna prieteni!*spun zâmbind și cu lacrimi în ochi*

Primul care s-a apropiat de mine, pentru a fi sigur că eu sunt a fost Soo-Hyuk. I-am zâmbit și mi-a întors gestul urmat de o îmbrățișare călduroasă de frate.

Soo-Hyuk: Te-ai întors!*spune băiatul strângându-mă în brațe*

Melissa: M-am întors și prmit că nu am să mai plec!*spun plângănd*

După acest moment emoționant între frate-soră, am râs, am plâns și am povestit amintiri, dar parcă ceva lipsea, m-am uitat în jur să văd ce s-a schimbat însă nu apuc să-mi dau seama căci o mașină oprește lângă noi, din ea dandu-se jos un el și o ea.

el: Care-i treaba fra....* nu apuce să termine ce are de spus deoarece rămâne blocat cu privirea la mine*

Melissa: Bună Chanyeol!*mă ridic în picioare și trec pe lângă e ducându-mă la Soo-Hyuk* Eu plec, îmi pare așa bine că v-am văzut pe țoți!

Clara: O să mai treci pe aici, așa-i Melissa?

Melissa: Posibil..*spun privind-ul*












Băi, sper să vă placă și scuzați-mi micile greșeli, dar am să editez după ce voi avea mai multe capitole. Și dacă tot ți-a plăcut apasă și steluța, oki? Love ya

Povestea noastra.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum