Buna ,ma numesc HeRin,am 16 ani si locuiesc in România.
Mama incepuse din nou o discuție legata de bani.înțelegeam ca nu aveam posibilitati materiale foarte bune din moment ce mă crestea singura,dar de data asta a exagerat.I-am cerut sa imi dea bani sa merg la cafenea cu fetele ,iar ea a inceput sa țipe la mine. Asa ca m-am închis în camera mea,mi-am pus castile si mi-am dat muzica la maxim. Dupa aproximativ o ora mama a venit si mi-a aruncat trolerele în mijlocul camerei.
-Fa-ți bagajele,pleci!!!
-Ma dai afara din atât?ești dusă?!
-Te muți la tac-tu
-1.Am un tată? și 2.Unde mai vine asta?
-A fost mai bine sa nu stii de el.Pleci in Coreea de Sud.
-What?!
-Daca mai vorbesti o data cu mine in engleza te pleznesc.Treci si fa-ti bagajele si dispari.
Pleaca trântind usa în urma ei ,eu înecpând sa o înjur în coreana ca toți dracii.
Spre aeroport ascult muzica.Ajunsa acolo ma îndrept spre un loc unde ma pot interesa de un bilet,dar telefonul incepe sa îmi sune
-Go HeRin?
-Da.
-Sunt Go HyunMin,tatăl tău.Stiu ca mama ta nu ti-a povestit prea multe despre mine dar ne vedem în Londra la cafeneaua aeroportului.
-Macar atât sa faca si ea.
Mi-am cumparat un bilet spre Londra pentru ca nu era bilet din România pana in Coreea de Sud fara escale.Oh,HeRin ai un creier cat o nucă,doar avioanele nu au combustibil infinit.Imediat ce urc in avion îmi pornesc muzica în căști si adorm,urma sa fac cateva ore pana acolo,deci m-am decis sa dorm pana voi ajunge în Londra.
*"*"*"*"*
În Londra vremea era destul de urâră si posomorâtă,iar asta îmi displacea.Nu aveam de ales asa ca m-am îndreptat spre cafenea.Acolo erau 9 persoane,dintre care unul era vânzătorul.Un bărbat cu vârsta de aproximativ 35 de ani s-a apropiat de mine,i-am zâmbit,iar el m-a luat în brațe.
-HeRin ești mai frumoasa ca în poze.Gata să plecăm spre casă?
-Normal,cum sa nu fiu?
-Băieți plecăm.
Ca la un semn cei 7 tipi s-au ridicat de la masa si au plecat.Mergeau de parca erau la vreo defilare sau ceva.Ridic o sprâceană la tata,iar el începe si râde.
-O sa te obișnuiești cu ei între timp.Nu sunt așa de răi cum par.
-Mie îmi par a fi o adunătură de ceva.spun în engleză.
-Nu mă fă să le trafuc ce ai spus,spune unul cu păr turcoaz.
-Yaa,crezi că în coreeana nu va pot face adunături?!
-HeRin are dreptate,mergeați ca la paradă.
-Managere,tu cu cine ții?
-Manager? spun surprinsă
-Îți explic totul doar să ajungem la avion.
Tata si un tip mi-au luat bagajele,alții aprope că m-au luat pe sus cărându-mă până la avion.Când cei 7 și-au dat jos șpecile și măștile mi-a picat fața,credeam că m-a atins Dumnezeu.
-Ju-Jungkook?J-Jimin?
-Perfect!Ce impresie bună am dat si eu.O să mă creadă o fana obsedată.Tot ce puteam face era să mă holbez la ei.
-Mai respira?râse Namjoon.
-Da respir,spun strâmbâdu-ma la el.Tu te mai rupi în figuri când mergi? hăă?!
-Cineva care să mă apere de Namjoon,se bucură JungKook.
S-a băgat în spatele meu ,desi era mai înalt ca mine,apoi mă strânse în brațe.Simțeam cum mă înroșec.De ce a făcut el asta?De ce chiar biasul meu a trebuit să mă îmbrățișeze?.Faptul că îi puteam simți căldura corpului îmi dădea o stare de euforie.JungKook zâmbi când îmi pusesem mâinele pe față,iar toți ceilalți începură să râdă,doar Jin stătea și se uita în gol.
-Lăsați fata în pace ,nu e frumos să vă jucați cu sentimentele cuiva.Jin a venit și și-a pus mâinile pe umărul lui Jungkook,iar acesta se întristă.Jin îmi facu semn să intru în avion unde am văzut o canapea uriașă și multe jocuri.
-Ce ai vrea să faci până o să ajungem în Coreea?
-Momentan vreau să dorm.
Suga a râs și m-a tras oe canapea.S-a așezat, iar pe mine m-a pus în brațele lui.
-Scuze,nu pot să dorm fără sa tin o persoana sau un pluș în brațe
-Nici eu fără să aud măcar puțin dintr-o melodie.
Începu să fredoneze The Truth Untold ,apoi adormiserăm amândoi.
*Sper sa vă placă capitolul* 💓💓💓💓💓
