FAT

epilog

[un an mai târziu]

Amestec încet laptele în cafeaua pe care tocmai am primit-o din partea casieriței. Arată bine, îmi aduce aminte un pic de o tipă cu care am fost acum două-trei luni. Poate îmi folosesc șarmul un pic mai târziu pentru a o duce la mine acasă. Chiar nu am mai făcut asta de mult timp. Parcă nu o mai fac cu aceeași pasiune și știu și de ce. 

Motivul principal este Zoe. Singura care chiar și-a dat seama de joculețele pe care le jucam. De ce să mint acum? Adevărul e că-mi plăcea așa de mult de ea... Dacă nu era beată și dacă nu știa deja ce aveam în minte atunci, probabil că acum eram iubitul ei. Nu m-ar fi deranjat să fi fost împreună cu ea doar pentru că era plinuță. Nu conta cum arătai, ci cum gândeai, iar ea... Ei bine e cu mult mai deșteaptă decât majoritatea tipelor cu care am avut o partidă. 

Iau o înghițitură din lichidul maroniu fierbinte. Afară e cam frig, dar nu mă deranjează. Mereu am fost rezistent la așa ceva. Aș putea sta ore întregi în ger, purtând doar un tricou și blugi. Nu e ceva cu care nu sunt obișnuit. 

Aud clopoțelul care anunță venirea unor clienți noi. Nu mă pot stăpâni și-mi ridic privirea pentru a vedea un tip cu păr șaten, îmbrăcat cu o pereche de blugi și o cămașă în carouri albastră, ținând de mână o fată blondă, slabă, care e și ea îmbrăcată cam la fel cu tipul. Tipa îmi pare a naibii de cunoscută și din acest motiv continui s-o privesc insistent. Felul în care a început să privească speriată prin jur la doar câteva secunde după ce a intrat, mă face să fiu nervos pentru că am un lapsus așa puternic. 

Când ochii ei verzi îi întâlnesc pe ai mei, aproape că scuip toată cafeaua pe care o aveam în gură, pentru că, la naiba, aia e Zoe. 

Mă observă și ea, dar decide să se întoarcă spre iubitul ei. Îi spune ceva, acesta întorcându-se cu fața spre mine. Sincer să fiu, chiar e și el arătos. Văd cum zâmbește și o sărută leneș pe buze. La naiba, la naiba, la naiba, la naiba. Mă simt atât de inferior în acest motiv. Dar, recunosc, mă bucur că Zoe a găsit în sfârșit pe cineva bun pentru ea. După câte i-am făcut eu, credeam că avea să stea departe de băieți, dar, cum mereu obișnuia să-mi arate contrariul, Zoe a slăbit și și-a găsit și un iubit care ar putea fi model Calvin Klein.

Amândoi comandă, iar când termină, observ că băiatul îi mai oferă un pupic, de data asta pe obraz, șoptindu-i ceva la ureche. Ea aprobă, apoi se îndreaptă spre o masă, cât timp tipul merge la baie. Ei, asta e șansa mea să vorbesc cu ea și să aflu ce s-a mai întâmplat în acest an. Sau, măcar s-o salut. Așa e frumos. 

Mă vede venind spre ea. Își scoate telefonul, doar pentru a-mi evita privirea. Când ajung la masă, mă așez în fața ei. 

- Bună, Zoe. 

Lasă telefonul jos, un oftat ieșindu-i dintre buze. 

- Zack, credeam că am fost clară când am zis că după noaptea aia mă vei lăsa în pace. 

- Și așa am și făcut, replic. Am venit doar să te salut și să te felicit pentru tipul ăla care cu siguranță îți este prieten. 

Îmi zâmbește cald. Chiar și după trei sute șaizeci și cinci de zile, a rămas aceeași persoană. Înțepată, dar bună. Când vrea să-mi mulțumească, apare iubitul ei înapoi la masă. Pare un pic confuz, dar Zoe face prezentările imediat:

- Zack, el este Josh, iubitul meu. Josh, el este Zack, un vechi prieten. 

Nu știu de ce, dar simt că nu merit statutul pe care mi l-a dat. Dau noroc cu Josh. Îmi spune că e încântat să mă cunoască, totul pe un accent britanic. Ei, la naiba, dacă aș fi fost fată, probabil că aș muri doar dacă s-ar uita la mine.

Zoe chiar a dus-o bine fără Zack Merrick în viața ei.

într-o parte josh. așa se sfârșește și FAT, lume. niciodată nu vă pierdeți speranța, pentru că, cu puțină voință, totul va ieși așa cum veți dori voi. :) (veți fi toate niște bombe sexi în viitor, iar atunci când vă veți întâlni cu persoane din trecut care v-au jignit, îi veți face să fie geloși. vă promit).