Partea 1. Razboiul si nerazboiul
Alineat. Intr-o lume in care... nu!
Intr-o zi in care...nu!
Intr-o pivnita in care totul este prafuit si plin de insecte moarte si taratoare, un eu (un alt eu, desigur) se uita la desene din acelea ce par a fi desene, dar defapt el sunt desene.
Gunter in fundal cu voce de prim plan: (rima ascunsa la vedere)
-Wenk! Wenk! Wenk wenk wenk, wenk? wenk?!?
-Stiu, dar eu nu te mai iubesc, la fel cum nu te-am iubit niciodata. Si este vina acestui hidos ghem de carne cu par pe care tu ironic de serios plin de sarcasm de bun idiot gust, il numesti pui (sau poate il numea copil). Doar ca simt ca nu mai comunicam asa cum o faceam inainte... adica prin semne telepatice. Vreau sa spun ca ne intelegeam de minune atunci cand nu vorbeam nimic. Intelegi ce spun? Sau trebuie sa nu mai repet!
-Wenk...Wenk wenk wenk wenk wenk. Wenk wenk, wenk! Wenk wenk wenk... wenk? ....wenk. Replica Gunter furios pentru ca nu putea fi inteles ca de dupa inaintea din-napoi -fericit cu borcane.
-Asculta pinguinule rasist ce urasti pinguini rasisti, nu inteleg ce spui. Stii ca sunt proasta si am mai mancat si 2 lingurite de scortisoara cu soda caustica si cu petrol invelit in sunca. Stii doar ca sunt vegan si asta imi face rau. Carnea , carnea nu imi face bine. (Aici (da, aici) Gunter spune cate ceva ce nu pare deloc interesant si dispare reaparand ca si cum chiar disparuse) Poate ca rana din inima mea este prea mare si nu poate fi lipita.(Nu, nu trebuia sa continuie cu un "dar" - v-am spus ca nu le prea le are cu desteptaciunile aste). Dar, fraierilor (chestia din naintea parantezei trebuia sa fie in paranteza) . Asa ca cred ca voi scoate cutitul din ea. Ce rost mai are? Sa stii ca te-am iubit mereu. Acum mor. Mor, mor !
Dupa 3 ani.
Acel barbat injunghiat la propriu in inima, era un om. Un om ce in adancul lui era un mare, dar mare zoofil, ncrofil iubitor de animale in plina viata la sfarsit de inceput de viata de pinguin, Iar pe deasupra credea ca poate sa vorbeasca cu cei ce i se aseamana.
Gunter isi aminteste cu tristete clipele petrecute in acel subsol din mansarda. Mancand apa, fara mancare, mereu cu ceva mare si rotund invartindu-se in el, iar pe la ore fixe fara 10 minute ieind la plimbare prin campusul de la etaj. Era fericit. Pana l-a vazut ma-sa la radio pe ONETV. Atunci de emotie a nascut ce azi avea sa distrugă lumea si sa violeze existenta improprie intr-o realitateexterna de cea a voastra. El este .. tu! Da tu, tu esti fiul batranului Gunter. Tu ai distrus lumea si...a, ba nu. Stai... am citit eu gresit. Fefapt scriu Ru. Greseala mea. Deci sa continuma. Ru! Ru este cel ce... stiti ceva, ati inteles voi. Sa continuam din noi. Fuck this shit! Hai sa sarim peste descriere, si asa nimanui nu ii pasa. Sa trecem la actiune, drama, suspans, saorma, mititei, cina. Mi-e foame. 《Pauza de masa. Gunter si Ru vor reveni dupa publicitate. turururu, turururu..lalalala...》
CITEȘTI
Ce sa faci, cand nu ai ce sa faci
RandomDescriere?! Daca vrei, citesti. Daca nu, te oblig eu.