Capitolul 7-Weekendul, ora de meditație.

59 5 0
                                    

Venise deja weekendul, iar eu trebuia să mă duc la Zeref să-l meditez.
Săptămâna trecuse destul de rapid in afara de faptul că profesorii ne-au dat teme cu carul, săptămână fusese destul de ok.

Eram pe drum, mă duceam acasă la Zeref.Eram a naibii de stresată și nu știam ce să fac.
Îmi tot făceam filme în cap de care nu puteam să scap.
Mai aveam câteva străzi și ajungeam la blocul unde locuia.Tremuram din cap până în picioare, și mă aflam in fata blocului sau.
Am sunat la interfon și mi-a dat drumul.

Stau in fața ușii așteptând să deschidă ușa.Am mai bătut odată.

Ușa se deschise lăsându-l la vedere pe Zeref f-fara tricou.
Obrajii îmi ardeau și încercam să-mi mut privirea in alta parte.

Zeref:Iti place ce vezi?Blondo..
Lucy:T-taci....
Zeref a râs și m-a primit înăuntru.
Zeref:Nu stiam că ești așa perversă, blondo.

Nu aveam de gând să-i răspund și să mă pun la mintea lui.

Lucy:Am venit aici să te meditez nu sa suport afirmații la adresa mea.
Zeref:Știu, știu tu ești micul geniu a doamnei McBean.
Lucy:Când începem?
Zeref:Când vrei.
Lucy:Bine, atunci sa ne punem cu burta pe carte!

-Peste o vreme-

Lucy:Ai înțeles?
Zeref:Mdap...acum am terminat?
Lucy:Pentru ziua de azi, da.

M-am ridicat și mi-am luat geanta și cardiganul.

Zeref:Stai!
Lucy:Ce?Vrei?
Zeref:Mersi, că ai acceptat să mă meditezi!
Lucy:Doar pentru doamna McBean.
Zeref:Au!Fix in inimă!

Nu ai una.

Lucy:Pot pleca acum?
Zeref:Sigur, blondo!
Lucy:Am un nume!
Zeref:Nu mai spune credeam că doar eu am unul!
Lucy:Ughh..sarcasticule!Am plecat de aici!

Am deschis ușa nervoasă și am ieșit pe ea.Am coborât scările in grabă și am sperat sa nu dau peste oameni cunoscuți.Ce să vezi, am dat peste cineva la propriu.

Lucy:Au!
Natsu:Blondo?!
Lucy: N-Natsu!?
Natsu:Ce faci aici!?
Lucy:Eu...ammm

Natsu POV:

Blondino, ce cauți tu aici oare.
Un lucru este sigur, a fost la Zeref.O Doamne!Nu, nu, nu are cum sa o fi agățat deja.

Natsu:Spune odată!
Lucy:Am fost la Zeref pentru a-l medita.Doamna McBean m-a rugat!
Natsu:Oh...atât?
Lucy:Da?La ce te așteptai?

Nici nu ai idee.

Natsu:La nimic, eu trebuie sa o tai.Ne vedem!
Lucy:Sper să nu.

Am ras putin și am urcat scările.Am spart ușa lui Zeref și m-am dus direct la el.

Zeref:Hooo, ce ai? Copilul turbo, tu ești?
Natsu:Ce ai făcut cu Lucy, nenorocitule!
Zeref: Lecții, mi-a trimis-o McBean pe cap.Dar nu pot sa zic că mă plang, arata într-un fel mama, mama!
Natsu:Zeref.E a mea!
Zeref:Hm?Nu văd asta.E topita după mine, accepta asta!

I-am tras un pumn în meclă de o să-l simtă toată viața.

Zeref:Ce dracu, man!
Natsu:Să nu mai spui asta niciodată!
Zeref:Bahahhaha, am tot dreptul să o spun.
Natsu:Grrrrr....
Zeref:Hai sa facem un pariu,Natsu.Daca o conving sa fie cu mine primul îmi ești dator tot anul, dacă tu o convingi primul fac tot ce vrei tu tot anul.
Natsu:Nu pun pariu pe sentimentele ei!
Zeref:Refuzi și accepți pedeapsa?
Natsu:Ce pedeapsă?
Zeref:Nu vei avea voie să vorbești sau să o mai vezi pe Lucy cat trăiești.
Natsu:Ce?!?!
Zeref:Spune-mi, ce alegi?
Natsu:Eu.....

Fuck, fuck, fuck ce ar trebui sa fac?Dacă accept o sa o rănesc daca nu accept o să mă rănesc pe mine.

Natsu:Accept!
Zeref:Foarte bine!

Am bătut mana si pariul a fost pus.

Trebuie sa o fac sa se îndrăgostească de mine cu cât mai rapid posibil.

Lucy POV:

Lucy:Am ajuns acasă, spun intrând pe ușă.

Nu am primit niciun răspuns, probabil au plecat undeva.
Mi-am dezbrăcat de cardigan si am mers în sufragerie unde mă astepta-

--------------OwO-----------
Suspans 🙈


~When the last leaf fall~ || by AndreeaAIF Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum