Povestea noastră

Cum ne-am cunsocut?

Aprilie a fost întotdeauna cea mai frumoasă lună din viața mea.Dar nu știam că această lună mi-l va aduce și pe el.Se pare ca o zi frumoasa de primăvară,mai exact 26 aprilie,imi va schimba radical viața.Desi diferența de vârstă dintre noi părea a fi un obstacol,am ignorat-o din prima clipa când l-am văzut.Era un băiat frumos,înalt, impunător..Exact pe placul meu.Ei bine,atunci luase sfarsit toata așteptarea mea de pana atunci.Am stabilit sa ne vedem in apropierea locuinței mele ,si totusi bineînțeles că am întârziat.Îmi doream atât de tare să îl cunosc pe băiatul ăsta și in acelasi timp voiam să îl fac să fie atras din prima de mine.Ne-am salutat,ca doi oameni care se văd,indiferent daca pentru primă sau a mia oară..Dupa a intervenit ceva..blocajul,din cauza emoțiilor.Am decis sa le pun eu capăt si să deschid o conversație,deși sa fiu sinceră,habar n-aveam ce urmează să spun.Dar cineva trebuia să o facă. Vorbind cu el,ma pierdeam cu totul,intrasem într-o lume din care nu voiam să mai ies.Nu mă mai simțisem niciodată așa, nu știam sa-mi explic sentimentul ăla..Cu timpul însă mi-am dat seama ca a fost prima dată în viața mea când m-am îndrăgostit cu adevărat.Nu știam dacă e bine sau dacă am luat-o pe un drum fara ieșire, tot ceea ce știam e ca îmi doresc ca din ziua aia sa-mi petrec timpul privindu-l și ascultându-l.Era prima dată în viața mea când simțeam că trebuie să-mi ascult inima ,iar ea îmi spunea:oprește-te din a mai căuta, ai gasit tot ceea ce ai tu nevoie.
Cum spuneam,încercam să leg o conversație frumoasă și bineînțeles că m-am lovit de o conversație de-a dreptul plictisitoare:facultatea.Si cum e,si ce studiezi,cum sunt colegii tai,dar profesorii,si cu încă o întrebare pusă ma simțeam tot mai incapabilă în a găsi un alt subiect de discuție.În curiozitatea mea despre subiectul asta,sau mai bine spus în încercarea de a nu a lasa liniștea sa ne acapareze,am ajuns pe o stradă îngustă ,pe care jur ca nu o mai văzusem până atunci.Am fost sinceră și i-am spus că eu nu am mai fost pe acolo,dar el m-a îndrumat.Au urmat și alte subiecte care ne-au adus într-un final înapoi spre casă,de unde urma să ne continuam drumul spre școală, fiindcă a insistat să mă însoțească.Am ajuns...Si nu știam când o să-l mai văd așa că l-am strâns tare in brațe, și el pe mine...A fost cea mai dulce îmbrățișare din viața mea.