Capitolul 5

117 10 1
                                    

Eram asezat pe colacul wc-ului, picioarele-mi erau putin departate incat sa ma simt cat de cat comod pentru ce va urma. In clipele urmatoare, fix la usa mea, se auzi un ciocanit scurt urmat de un glas masculin, nu foarte gros, dar nici prea subtire, "E ocupat?". I-am raspuns, dar vocea mea se auzi prea putin, incat cel din fata mea impinse usa surprinzandu-ma in acea ipostaza. Am ramas putin blocat; puteam observa pe chipul tanarului din fata mea o oarecare uimire. Era, cel mai probabil un elev, fata si corpul nefiindu-i inca bine dezvoltate, era tanar si slabanog. Obrajii ii erau putin inrositi si chipul parea obosit. Probabil ca vacanta i-a priit destul de bine si a avut multe de facut.
Imi analizeaza chipul cateva secunde, dupa care isi trecu privirea mai jos. Se daduse putin in spate si isi puse mana pe fata jenat de situatie.

-Oh..scuze! Imi pare rau..Imi pare rau!! a spus si s-a indepartat rapid, parasind incaperea in viteza, aproape in fuga.

N-am apucat sa spun nimic, doar  un scurt "tsk" imi parasi gura si am privit in jos spre cel care nu voia deloc sa se calmeze, asa ca mi-am continuat treaba desi tipul acela ma facu sa-mi pierd tot cheful.

*

Am ajuns in cele din urma in curtea din spate a universitatii cautandu-l cu privirea pe Jackson, dar nu-l puteam zari nicaieri. Mai devreme spusese ca are treaba aici, oare despre ce sa fie vorba? Eram curios. Sper doar ca nu o sa porneasca o discutie cu decanul despre jobul meu, despre pozitia pe care o aveam. Pot sa recunosc ca as fi recunoscator daca as fi fost un profesor, asa cum imi doream, si nu un asistent, dar ar fi fost destul de rusinos...sa fiu luat drept cel care se plange si care pune pe altii sa ii rezolve problemele. Poate ca miracolele exista, iar eu o sa fiu profesor in cateva zile prin alte metode. Festivitatea era pe la mijloc. Din cate mi-am dat seama urma sa fiu strigat pentru ca toti profesorii si asistentii trebuiau prezentati studentilor.

Il vedeam pe Jackson. Iesea dintr-o parte a cladirii urmat de Roger. Din gesturile lui Jackson intelegeam ca e nervos. Oare ce se intampla acolo? Am vrut sa ma apropii, dar in urmatoarele secunde Roger il apuca de sacou si il trage putin mai aproape, mangaindu-i  pieptul. Nu stiu cum avea tupeul si curajul de a face asta intr-un loc public. Jackson ii da nervos mana la o parte si se intoarce cu spatele, isi atinge tamplele si isi ridica impulsiv capul intr-o parte, mai exact in derectia mea. Imediat cum ma vazu isi indeparta mana, privindu-ma surprins. Ii arunca o privire rautacioasa lui Roger si vine spre mine.

-Hei, Jackson, esti bine?

-Da, de ce n-as fi? spune el in timp ce priveste imprejur agitat.

-Hei..uita-te la mine. Ce se intampla cu tine si Roger? Adica..aveti un parteneriat sau ceva?

-N-as lucra in viata mea cu individul ala. Mai bine am pleca de aici. Haide la mine.

-Jackson..Stii si tu ca nu pot. Urmeaza sa fiu strigat, iar dupa incep cursurile.

-De maine incep cursurile, asta  mi-a spus Roger, ma privea bland si in acelasi timp parea foarte agitat.

-...Liam White sa urce pe scena..Liam White..

I-am aruncat o ultima privire lui Jackson si m-am grabit sa urc pe scena. Mi-am facut loc printre oamenii din multime, desi puteam ocoli lejer si ajunge direct pe scena. Odata ajuns acolo am dat mana cu doamna care ma prezenta si cu Roger care era alaturi. Am putut privi aproape pe toti de pe scena. Studentii pareau a fi linistiti, ascultau, mai mult sau mai putin.

-In acest an, Domnul White, o sa fie indrumatorul vostru la orele de picura si asistentul domnului Ronald Lewins, profesorul, dar unii dintre voi cu siguranta il cunoasteti

Numele imi suna cunoscut si ma gandisem putin.. oare unde il mai auzisem? Stateam cu privire in pamant pana o mana intra in vizorul meu. Imi ridic privirea si vad parul acela blond. Mi-am marit ochii, socat.

-Ha, zambise, incantat de cunostinta, urma o pauza in care m-a privi rapid din cap pana in picioare, domnule White, continua el.

Am dat mana cu el si am realizat la cateva secunde dupa ca eu inca aveam expresia aceea socata. A observat si el cand mi-am revenit pentru ca mi-am inchis gura care era usor deschisa; a zambit.
M-am strecurat langa ceilalti profesori, incercand sa stau departe de Ronald. Chiar nu imi pot imagina; eu, asistentul unui..unui asemenea om fara personalitate. Am asteptat rabdator ca evenimentul sa se termine si sa pot pleca de aici. Il cautam pe Jackson cu privirea, dar nu-l puteam zari nicaieri. Cred ca a plecat. 
Ma tot gandesc daca a rezolvat ceva cu sotia lui, adica a fost ceva neasteptat ca Corrine sa aiba reactia asta. O cunosteam ca fiind o femeie intelegatoare, de iubit nu era vorba pentru ca il iubea foarte mult pe Jackson. Tin minte, si ma amuza intamplarea, ca am ramas cu Corrine cateva ore pentru ca Jack's era intr-o sedinta importanta. Ne-am plimbat, si am mers la cafenea. Si in acele ore am avut o discutie normala de cateva minute, iar din discutia aia normala s-a transformat intr-o discutie de cateva ore despre Jack's. Avusese timp sa-mi povesteasca despre toata viata lui, cu amanunte. Asa am aflat ca Jackson nu s-a despartit de iepurasul sau, pe care-l chema "Locotenent Kannye", pana cand n-a terminat facultatea. Pana si acum il mai are undeva, bine pastrat, intr-o ladita din pod.

Festivitatea s-a terminat, Jackson nu mai era, iar eu am chemat un taxi imediat ce am iesit din incinta universitatii. Intre timp primisem mesaj de la Jackson si m-a rugat sa ma duc la el. Am oftat lung si am aprobat usor din cap.

-O sa fii un asistent exceptional, se auzi un glas din apropiere.

-Poftim? mi-am intors capul si l-am vazut pe Ronald.

-Deja ma gandesc la ce o sa faci tu la orele mele. Hmm...facu el si isi duse mana la barbie, da..am ceva in minte.

-Nu imi face si mai mult in ciuda. Am lucrat degeaba atatia ani..sa ajung la un post de asistent, dar nu te bucura prea tare, n-o sa raman prea mult in pozitia asta. Oricum, trebuie sa plec, spun vazand taxiul venind.

-O sa fie o deosebita placere sa te am prin preajma.

Rad ironic si urc in taxi.

*

Eram in fata apartamentului lui Jack's si am apasat usor butonl ce-l atentiona ca am ajuns. Mi-a deschis usa larg. Era cu un pahar de whiskey in mana stanga, iar in mana dreapta o tigara, camasa ii era desfacuta pana la jumatate, parul ravasit. Avea un chip posomorat..era trist, daramat.

-Jackson, la naiba, nu ti-a fost clar cand ti-a spus doctorul ca n-ai voie sa fumezi? m-am dus sa i-o iau din mana, in acelasi timp intrand in casa si am observat pe masuta din sufragerie o sticla de whiskey care era aproape goala. Si nici sa bei atat de mult n-ai voie sa bei. Jackson, stii si tu ce o s ti se intample, de data asta glasul mi se inmuie si imi tremura.

Ma intoarce cu fata la el, isi pune paharul pe cev, iar dupa imi sterge lacimile ce dadeau navala fara voia mea.

-Sunt bine, uite, imi zambi, n-am nimic.

-Idiotule. Daca mai bei si daca mai fumezi o sa vin aici si o sa te bat pana o sa fii plin de sange..si..si..o sa te jefuiesc de bani, stiam de ce aveam reactia asta si stia si el. Eram prieteni de foarte mult timp si am inceput sa tin la el ca la un frate.

-He he, rase si imi mangaie obrazul, bine, nu mai fac, dar sa stii ca am bani si pe card.

-Ha, mi-am dat capul intr-o parte vrand sa par suparat, dar zambetul ma dadu de gol.

Imi apuca fata in palme, facandu-ma sa ma uit la el. M-a privit si el intens de data asta si se grabi sa ajunga la buzele mele. Isi puse o mana dupa talia mea , lipindu-ma de el. Mi-am pus rapid mainile pe fata lui cu degetele pe dupa urechi, il raspundeam saruturilor si in timpul acestor actiuni facea pasi spre mine, facandu-ma pe mine sa ma dau in spate si asa am ajuns in dormitor. In momentul ala imi trazni ceva in cap.

-Stai! Unde este Corrine?

Se opri si ramase deasupra mea, prijinit in mainile ce ma imprejmuiau. Imi spusese ca se dusese la sora lui si ca asta nu i-a spus-o in fata, ci printr-un bilet. De asta era el trist. Imi parea rau pentru el si voiam sa-i fiu alaturi in alte moduri. Oare se folosea de mine sa-si aline durerea si sa uite cat de cat de Corrine? Dar de ce ar fi vrut s-o uite; nu mai are nicio speranta ca s-ar putea impaca cu ea? De data asta isi lasase capul in jos, nu ma mai privea.

L-am luat dupa gat si l-am tras mai aproape de mine. L-am sarutat si am continuat dezbracandu-l.

You've reached the end of published parts.

⏰ Last updated: Apr 14, 2019 ⏰

Add this story to your Library to get notified about new parts!

EL: Un înger pervers(BxB)Where stories live. Discover now