Iubirea Moarta Încă Respiră

12 1 0
                                    

*vis*
~stau linistita pe o câmpie.... totul era liniștit..... dar deodată aud un zgomot puternic, ma intorc repede speriata si observ ca una din acele pietre ascuțite care nu știu cum au aparut acolo tot creștea.
    Ele se indreptau cu varful spre mine inconjurându-mă........ una dintre ele se apropia tot mai mult si mai repede pana m-a strapuns... ~

*dimineață*

  Ma trezesc speriata si ma ridic repede din pat.... stau in fata geamului si incerc sa imi amintesc ce am visat, stau si ma gandesc la ce s-a intamplat in acel vis si ce erau acele pietre.
- ce s-a întâmplat? Ce am visat?
Imi fac "curat" in mintea mea si incerc sa-mi i-au gandul de la ce am visat.
    Ma duc la baie pentru  a-mi face rutina mea obijnuită, in timp ce ma spalam pe fata am observat pe mana mea niste semne mai ciudate.
-ce sunt astea?
Apoi amintindu-mi ca acum catva timp am avut o perioada mai grea in care nu-mi puteam controla gândurile si de disperare mi-am facut cateva taieturi pe mana dreaptă.
-sunt de vreo lună de ce nu au trecut? Ma intreb eu cu o expresie neutră.
   Dupa ce ies de la baie merg in bucatarie pentru a-mi face ceva de mancare, parintii mei nu sunt acasa ei au plecat din oras pana la finalul zilei din cauza serviciului. Parinti mei nu sunt chiar cei mai buni parinti din lume uneori cred ca nu ma iubesc deoarece nu le prea pasa de mine, singura data cand le pasa este atunci cand trebuie sa fac o "tura de noapte".
      Eu sunt o fata normala cu parul scurt si breton parul meu fiind negru de obicei o persoana calma care nu prea stie ce vrea de la viata, dar mereu a avut o dorinta de care nu stia mult lume, aproape nimeni, acea dorinta inca se aprinde in mine chiar daca interiorul meu e scrum...... acea dorinta nu este ineaparat o dorinta pentru ca eu o vad ca pe o pedeapsa, o  pedeapsa pentru ceva ce nu stiu ce am facut..... dorinta este cea de-a fi iubita unui idol. Kim taehyung este iudolul si crush-ul meu de cativa ani de zile, la început nu era asa de rau ca iubesc un idol, la inceput eu nu il iubeam asa cum il iubesc acum era o iubire aproape inexistenta, era ca si o iubire moarta, o iubire fara chef de viata..... dar acum de fiecare data cand  vad  poze cu el pe conturile trupei din care face parte tresar ca un iupure speriat.... dar nu într-un sens bun acum din cauza ca-l iubesc mai mult ca orice pe lume am ajuns sa intru in cele mai urate depresii doar din cauza gandului din capul meu care imi ziceca eu nu o sa ajung la el nuciodata..... poate are dreptate sau poate nu.... nu ai de unde sa sti ce se va intampla peste cativa ani......
    

      Ne avand ce sa fac acasa, ma-m decis sa merg undeva la o cafenea pentru a face ceasta zi mai interesanta, pornesc spre acea cafenea, de la cafenea am mers intr-un parc........ ziua a trecut foarte repede asa ca atunci cand am ajuns acasa parinti mei erau si ei acolo.
    Eu - buna seara
Mama- buna seara, unde ai fost?
Eu - ma-m plimbat printr-un parc destul de departe de-a ici
Mama - ok
Mama - a, da! Sati faci bagajul maine mergem
Eu - unde?

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Apr 22, 2019 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

o iubire imposibilăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum