Capitolul 1

10 0 0
                                    

Fulgere. Tunete

   Kaylee alerga prin pădurea deasă. Nu știa unde merge, dar știa că trebuie să fie rapidă. Ploaia devenea din ce în ce mai amplă. Pământul era alunecos. Fulgere luminau cerul întunecat. Se auzeau șoapte din umbre...ceva nu era în regulă. Unde ajungea Kaylee? Trebuia să fie acasă deja. Drumul era mai lung și pădurea parcă nu avea ieșire. Să se fi pierdut? Puțin probabil. Kaylee se oprește. Se simțea pierdută. Nu știa unde să meargă, ce să facă și se simțea confuză. Se uită la luna care împodobea cerul. Ploaia se domolea, iar vântul dispărea din peisaj. Totul era învelit în liniște. Kaylee se așeză pe sol ca să se odihnească. Se întreba cum ajunse în situația asta. Ceva nu era în regulă. În general, dacă fugea de cineva, știa cine era acea persoană. Știa care era motivul pentru care fugea. Acum totul era în ceață. Nu știa de unde vine, de cine fuge și de ce fuge. 

    În timp ce contempla, o lumină aurie năvălii printre ramurile copacilor. Kaylee se ridică și încerca să găsească sursa acelei lumini misterioase. Mergea tot înainte și dădu de marginea pădurii. 

-Ce? se întrebă ea.

    Kaylee se afla pe un câmp. Totul era năvălit în albastru profund, mai puțin centrul de unde radia o lumină aurie care, parcă, îți dădea o stare de confort și liniște. Acea zonă nu îi era familiară lui Kaylee.  Se apropia de lumină, iar pe măsură ce înainta, simțea cum totul din jurul ei intră într-o armonie de nedescris. Sursa care radia era ca și o minge de foc, doar că nu era nici o minge și nici foc. Era o sfera rotundă care pulsa căldură. Când Kaylee voia să pună mână pe acea sferă, un glas puternic striga:

-DISPARI DE AICI!

   Kaylee se întoarse și simți cum împietrește. În fața ei se afla o creatură care avea un singur ochi, o gură cu limbă de șarpe și era îmbrăcat cu o mantie cu urme de sânge. Kaylee se îndepărtă de acea sferă plutitoare și încerca să plece, dar creatura venea înspre ea, Kaylee începu să urle, iar lacrimi îi năvăliră pe față în momentul în care acea creatură scoase o sabie.

-Te rog, te rog, lasă-mă să plec! țipă Kaylee.

--------------------------------------------------------------

-Kaylee...Kaylee...trezește-te!!!

 Kaylee deschise ochii și lua o gură mare de aer. Respira greu, iar panica i se citea pe chip.

-Ești ok? întrebă Lyla.

-Da...cred,spuse Kaylee. Am avut un coșmar. A fost oribil...Când ai ajuns aici?

-De vreo 10 minute,spuse Lyla zâmbind. Ești gata pentru azi? întrebă Lyla cu entuziasm.

    Kaylee era confuză. Ce trebuia să facă azi? 

-Azi este târgul de vrăjitorie din parc!!

 -Păcat că majoritatea lucrurilor sunt de făcătură,spuse Kaylee. Adică știi și tu. Nu toate persoanele de acolo sunt vrăjitoare adevărate.

-Știu,știu. Daaaar,noi știm ce este adevărat și nu.

    Kaylee se ridică din pat și se duse la baie să se spele pe dinți și să se îmbrace. Anul ăsta, târgul de vrăjitorie era mai amplu decât în alți ani. Localnicii orașului Chicago se pregătiseră mult mai mult, anul acesta împodobind centrul și aducând mai multe corturi pentru vrăjitoare. Pentru ea, nu era așa important acest festival, dar pentru Lyla era foarte important. Într-un fel este și normal ca Lyla să fie mai entuziasmată având în vedere că este o vrăjitoare. 

    În timp ce se îmbrăca,Kaylee se tot gândea la coșmarul ei. Era ceva neobișnuit cu acest vis pentru că părea prea real,ca și cum persoana ei fusese chiar în acea pădure,nu doar plăsmuirea ei. Azi nu avea să aducă vorba de asta. Trebuia să se bucure căci Lyla prezenta mai spre seară deschiderea oficială a evenimentului. Dacă stătea să se gândească,acest eveniment era mult mai complex decât părea. Pe timpul zilei,oamenii puteau să se plimbe și să privească vrăjitoarele,dar nu aveau voie să le ceară să ghicească sau lucruri asemănătoare. Seara în schimb,după deschiderea evenimentului,oamenii puteau cere ghicit,daruri,revocări de blesteme și altele. Ca și creatură supranaturală, Kaylee își dădea seama cine era vrăjitoare adevărată și cine făcea asta doar pentru bani.

 -Mergem? întrebă Lyla nerăbdătoare.

    Kaylee dădu aprobator din cap. Ieșiră din camera ei și intrară în bucătărie unde Kaylee luă o gofră cu ciocolată și își salută părinții. Cele două prietene ieșiră din bloc și mergeau cu pas grăbit spre parcul din centru. Lyla radia a fericire, în schimb Kaylee era încă adormită. Ajunse în parc,cele două fete merseseră la scena de pe care Lyla urma să prezinte deschiderea evenimentului.

-Am auzit că anul ăsta vine o vrăjitoare celestă,spuse Kaylee cu entuziasm.

-Am auzit și eu,dar nu știu...nu am mai avut o celestă în oraș de foarte mult timp. Țin minte că ultima dată când a fost aici o celestă, am fost foarte mică...2 sau 3 ani aveam.

-Eu sper să vină. Ar fi grozav. Sunt atât de puternice,spune Kaylee.

-Ia uite cine vorbește,spuse Lyla râzând. Fata hibrid.

    Amândouă încep să râdă. Lyla avea dreptate, Kaylee era o creatură puternică. Era un hibrid între un vampir și vârcolac, singurul hibrid existent.

-Auzi,ai chef să mergem să luăm ceva de mâncare? întrebă Lyla. Simt ca mor de foame.

-Ok,răspunde Kaylee.

   Kaylee și Lyla pleacă spre un stand cu mâncare,dar în drumul lor se împiedică de o cutie,dând peste un om,toți trei căzând pe jos.

IluzieUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum