Vacanța de vară

Inceputul

  Tocmai m am urcat in autobuz.Mă așez pe scaun si astept să ajung la țară.
   Fără să vreau zăresc o fata frumoasă. Avea părul lung si blond,ochii albastrii si buzele usor roșii.Vreau sa ma duc sa fac cunoștiință cu ea,însă ma gandesc ca nu o s o mai vad niciodată. Cand cobor din autobuz ,o zăresc în spatele meu.Imi fac curaj si mă bag cu ea in seama:
(eu)    -B..B...Bună!
(ea)   -Buna!
(eu)   - Eu sunt Mario!Nu te am mai vazut pe aici.
(ea)   -Imi pare bine!Eu sunt Nicole,sunt noua in sat.
  (M)   -Daca vrei,iti pot prezenta eu satul .
  (N)    -Sigur,de ce nu!
            (Ce fericit sunt ca am cunoscut-o.Poate am șanse cu ea)
             Pornim amândoi spre casă.Spre surprinderea mea, locuia lângă casa mea.Pana sa plece,o intreb:
              -Imi dai si mie numarul tau de telefon?
     (N)    -Sigur,076.....
      (M)   -Ok, multumesc o sa ti dau mesaj pe wap.
                Ne despărțim pe ulița dintre case...
                 Intru in curte.Cum mă așteptam, varul meu Radu deja făcuse planuri pentru acea zi.
                    -Perspectiva lui Nicole-
                  Ce drăguț e Mario,îmi cam place,însă oricum cred ca are prietena si sigur nu s ar uita el la una ca mine.
                  Deocamdată trebuie sa fac cunoștiință cu rudele mele de aici.Intru in bucătărie unde o gasesc pe bunica si inca o fată de varsta mea.
              (b)-Nicole,ea e verișoara ta,Alexandra.
              (A)-Imi pare bine!
              (Eu)-Și mie!(nu pare asa rea, cred ca o sa ne intelegem bine)
               Intru in casă mă schimb si incep sa ma uit pe instagram.Nu stau mult si primesc un mesaj pe wap.
               (Hmm,nu cunosc acest numar)
                -Buna
                -Te cunosc?
                -Sunt Mario.
                -Aa,scuze am uitat:)))
                -Nu contează.Voiam să te întreb dacă mergem sa ne plimbam putin.
                -Sigur!
                - In cam 30 de minute e bine?
                -E perfect!
                -Ne vedem la uliță.
                -Ok
                Mă machez, imi aranjez putin părul si ies afară .
                   -Perspectiva lui Mario-
                  Perfect,a acceptat să ieșim!!!
                 Mănânc ceva si ies...Ne întâlnim la uliță, unde stabilisem. E asa frumoasă!
                 -Bună!
                 -Buna!
                 -Mergem?
                 -Haide
                  Nu o sa o duc foarte departe pentru ca avem toată vara la dispoziție.
Mergem ,ce mergem până când ne afundăm in pădure. Am fost asa prins în discuția cu ea încât nu am mai fost atent la drum.Ne pierdusem si nu aveam nici semnal la telefon.Ploaia incepe...Ii dau hanoracul meu.(Nu prea a ajutat pentru ca ea deja era udă)
Intr un final mi am dat seama unde suntem.Nu am vrut sa se prindă că ne am pierdut.
                 -Perspectiva lui Nicole-
                 Sigur ne-am rătăcit, însă el nu vrea sa mi spuna.In fine, am incredere in el.Ploaia deja începuse să se întețească.Îmi pierd echilibrul si alunec pe pământul ud.Mario mă prinde ca in filme. Oare o sa ma sărute?
                   Mă ridică si ne continuam drumul.Intr un final ajungem acasa.Intru in casa si incep sa ma gandesc.Oare de ce nu l am sărutat eu?Poate crede că nu l plac...Data viitoare nu mai irosesc ocazia.
                  -Perspectiva lui Mario-
                   Ce idiot sunt ca n am sărutat-o...Oricum sigur s ar fi supărat pe mine si m ar fii crezut un ciudat. Deja se inserase.Nu am mai vorbit in acea seara.Am adormit cu telefonul în mine.

  Imi cer scuze pentru eventualele greseli.
  Dacă vad ca am susținere o sa fac si capitole mai lungi