Capitolul II

27 0 0
                                    

Ce ce întâmplă atunci când binele și răul se întâlnesc?!
Binele câștigă... Dar nu și de data asta...
Același sânge ne poate face să iubim personale dragi nouă sau ne poate transforma în tipicul egoistului, ne poate  face să  urâm faptul că aceștia pot avea mai mult.
Tudor era înjunghiat de către fratele său într-un mod brutal, cu sânge rece. Marcus avea o satisfacție în timpul acesta... Era fericit ca și cum cineva ii luase o greutate enorma de pe inima. Simțea că e liber. Părea posedat și în același timp radia . Fericirea de pe chipul său se putea vedea de la kilometrii. Acu deținea totul. Escelis era a lui. Un vis ce părea că nu se va întâmpla niciodată se năștea cu forța în acel moment. Dar încă nu e gata. Trebuie eliminată și ce a mai rămas din "competiție".
Marcus ieși liniștit din grădină, lăsându-l pe Tudor sa zacă jos. Acesta pornii liniștit spre camera Noorei,sotia lui Tudor. Ajuns în fața  camereii femeii, acesta scoate acelasi pumnal cu care îl înjunghiase pe Tudor, și ciocanii la ușă. Nimeni nu răspunse. Acesta trânti ușa cu picioru și întră în cameră...o cameră mare, decorată cu prea multe tablouri și foarte elegantă. În cameră nu se afla nimeni. Acesta analiza atent orice împrejurime în căutarea femeii. În câteva momente apăru un bărbat cam de aceiași înălțime ca și Marcus. Avea parul roșcat. Stătea rezemat de colțul ușii de parcă aștepta să fie observat de către Marcus și tinea în mână o sabie cu lama de foc. Dar flacăra nu avea culoarea obișnuită, era  albastră și spre vârf neagră ca și noaptea.
  - A trecut ceva timp Andy... Spuse Marcus.
  - Se pare că tot la fel de prostănac ai rămas. Zâmbetul acestuia se mișcă în coltul gurii.

   - Noora și ceilalți unde sunt?! Stai... Să ghicesc... Te-au trimis pe tine să îi aperi în timp ce ei fug pe Pământ?! Hahaha... Se auzi în întreaga cameră un ras atât de puternic.
Ești un sacrificiu să înțeleg?! Ironia din vocea lui se putea observa foarte ușor.
   Marcus aruncă în Andy cu un pumnal crassus care se lovi cu putere în perete.
Andy se aruncă nebunește pe Marcus încercând să-l lovească. Acesta prinse sabia ciudată în mână și o ținea ca pe un băț.
  - Dar... Cum e posibil? Spuse Andy speriat. Ai puterile Escelis.
Acesta se retrase câțiva pași în semn de retragere dar, Marcus arunca în Andy flăcări ce păreau rupse din sabia înflăcărată.
  - Toți meritați să muriți. Toți sunteți niște trădători imbecili. Aceste vorbe răsunau încontinuu în cameră ca un ecou fără sfârșit.
Marcus  arunca acu sabia înflăcărată direct spre Andy. Acesta încerca să se miște pentru a se ferii dar o forță necunoscută și ciudată nu il lăsa în pace. Acesta sfârși lipit  de un perete cu o sabie înfiptă în inimă. Un sfârșit prea dur ca să poată fi meritat de cineva.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
                   PREZENT
   - Zeyla... trezirea. Se auzeau  strigăte și bătăi insistente in ușa unui dormitor.
În dormitor se afla o fată întinsă pe pat. Aceasta era trează însă nu răspundea.
Ușa dormitorului se deschise și un băiat se prezenta în fața fetei.
  - Tu nu auzi când te strig?! Spuse acesta pe un ton agresiv.
   - Robert și mama ne așteaptă jos. O să întârziem din prima zi.
Fata nu spunea nimic. Doar privea tavanul ca pe un fim ce ii descria un adevărat mister.
    - În 10 minute ești în bucătărie . Nu mă face să vin din  nou sus. Clar?!
    - Fata își întoarse privirea către băiat doar la auzul ultimei  fraze. Acea privire era una înțepătoare și care îl făcu pe tânăr să zâmbească.
Acestea se întâmplau pe la ora 7 și ceva în casa Iven.
La câteva zeci de  străzi distanță se afla familia Trollan. Aici casa era una elegantă și destul de mare. Înăuntru se putea observa agitația din toate colturile casei. Dar cea mai energică era Elia. Aceasta era o fată înaltă și cu părul roșcat. Dar nu orice roșcat. Un roșu sângeriu  care te ducea cu gândul la un  vin delicat . În întuneric aceasta avea părul destul de închis. Poate așa puteai  observa și latura ei mai schimbătoare.
Fata se vedea că se grăbește deoarece mânca și alerga haotic  prin casă în căutarea mai multor lucruri.
   - Mănâncă încet Elia că ai să te îneci. Spuse o femeie care își bea cafeaua și o privea pe fată gânditoare.
  - Nu mă înec mamă. Dar mă grăbesc. Trebuia să fiu plecată de 10 minute. Spuse fata râzând și înghițind în grabă micul de jun ce era așezat atât de frumos, parcă era scos dintr-o revistă.
Femeia îsi reluă gândurile iar fata se apropie de aceasta și o pupă pe obraz.
  - Ne vedem după școală... Și își ridică ghiozdanul de pe scaun în semn de plecare... Sau mai bine zis după amiază.  Acestea fiind spuse, fata ieșise în grabă pe ușă.
La familia Raicherd lucrurile se petreceau cam în aceiași manieră. Un băiat înalt lua  micul de jun cu părinții. Însă acesta era calm și foarte elegant.
  - Anul acesta trebuie să fii atent. Aceste vorbe erau spuse de un bărbat obișnuit. Nu avea ceva special dar avea un aspect ce îți inspira încredere Nicio bătaie și poate poți învăța să folosești trecutul  în prezent.
Această frază era una ciudată dar cu un înțeles aparte.
   - Lucrurile sunt diferite acum. Spuse băiatul pe un ton rece.
   - Lucian, spuse o doamnă de vreo 35 de ani, nu trebuie să-l presăm. El o să descopere cristalul ce-i luminează calea. Dar trebuie să-l descopere singur.
ȘCOALA...
Unul dintre cele mai complexe locuri din lume.
Școala pentru unii e cel mai urât coșmar, dar pentru alții e un loc relaxant și începutul unei creieri de succes.
Pe cine păcălim!!?
Școala e acel loc unde tinerii se descoperă. Ori ești un tocilar ce vezi școala doar ca pe o carte uriașă, ori ești în extrema cealaltă unde școala e mica ta "pădure" unde tu ești vânătorul principal și ieși la "
vânătoare de iepuri blegi ce îți sunt esențiali în scopul distracției tale.
Sau... Ești un mic rebel care chiulești pentru a avea și tu un pic de atenție, sau poate acea  fată care stă la colțul străzii și fumează cu boschetarii, și pe care o știe toată școală drept o fată ușoară și foarte agresivă. Sau ești normal și îți vezi de treaba ta  .
Oricine ai fi... Nu ești ca EI.
EI sunt unici și... Impenetrabili.
Sunt prieteni din totdeauna.
Sunt  frați dar cu părinți diferiți.
Sunt populari fără nicio vină... Nu ei au cerut asta dacă se poate spune așa.
Și iată că intră  în aceasta minunată clădire numită ȘCOALĂ, unul câte unul anunțând începutul anului școlar. Un an tumultuos ce va schimba multe vieți.
Această zi reprezintă începutul...
Va urma...

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: May 26, 2019 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

ÎN NUMELE RĂZBUNĂRII Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum