Iubitul...

2

S-a întâmplat din nou....m-am indragostit tot de el. De același prim iubit, cu care am descoperit taina sărutului si caldura îmbrățișării , bucuria de a auzi vorbe frumoase seara si alinturi dimineața. A reinceput la fel de frumos ca prima data si mi-a oferit fiorul căruia ii duceam lipsa. Mi-a readus aminte ca el imi infatisaza slabiciunea si tot el ma cucerește pe zi ce trece mai mult si mai mult, devenind dependenta, devenind el drogul vietii mele. Seara il vedeam, indiferent de cat de rea sau buna fusese ziua mea, el ma astepta pe banca....zambea facandu-ma sa ma simt importanta, imi povestea, ma strangea in brate si ma incalzea, eram dorita, ma saruta, eram frumoasa, si totul era bine, pentru ca seara el era tot timpul acolo. Dar la fel ca si in prima poveste o data cu lasarea serii si intoarcerea acasa visul se spulbera, o data cu terminarea verii banca ramane goala, nimeni nu mai iese sa stea pe ea in frig afara....ne-am despartit in ultima seara de duminica chiar daca vorbele au venit cu intarzierea unei saptamani, s-a intamplat fara ca noi sa ne dam seama, nu ne puteam dezlipi unul de altul, a plecat cu greu de langa mine, si eu parca vroiam sa il iau acasa cu mine, acum mai mult ca niciodata, in seara aceea plecarea ne coplesa pe amandoi,pentru ca avea sa plece de tot, din nou la fel de frumos ca prima oara .Oare stia ca o sa fie ultima data cand ma saruta si daia o facea cu atata disperare ? Oare si-a luat ramas bun prin acea imbratisare? Poate ca stia....iar eu fara sa imi dau seama o sa astept din nou sa se intoarca. Al doilea capitol din cartea pe care noi 2 am scris-o impreuna se incheie , insa usa ramane deschisa....