Istorie

33 0 0
                                    

Mă trezesc de dimineață, ajung la liceu și observ că Lucian stă mai nou pe lângă Alina. Nu îmi păsa până aud:

-Doar nu credeați că Andreea aia îmi e iubită? Am pierdut și eu un pariu și a trebuit să mă prefac iubitul ei timp de o zi.În plus, cum pot aș putea să mă îndrăgostesc de ea?

Grozav, înțeleg că asta primesc pentru că nu am vrut să fac parte din planul lui, dar sper că de acum mă va lăsa în pace. Chiar aș vrea să fie un Pricapză, altfel va trebui să culeagă căpșuni în Spania sau să devină vreun slujitor al unuia dintre supranaturali, pentru că nu va avea BAC-ul luat.

Geamurile au fost din nou sparte și apăru un dragon. Era lung, și negru cam de tipul dragonilor chinezești pe care îi venerau înainte.

-Ați văzut pe aici trecând unicornul?

Nimic. Liniște totală. Era evident că nu trecuse unul, dar toți erau uimiți de cum arată dragonul așa că nu spuseră  nimic.

-Nu a trecut niciunul pe aici. Da de ce e treaba ta? Voi nu mâncați oameni?se impunea Lucian în fața lui.
Dragonul pufni scoțând niste fum pe nări, vrând să arate că nu are chef de glume.
Și Lucian fără nicio logică își luă forma lui de vârcolac și îl atacă.
Vă dați seama că într-o lupta dintre un vârcolac și dragon cine câștigă? Evident dragonul, dar nu știu ce a fost în capul "viitorului Pricapză" să-l atace.
După ce se băteau ca șoarecele și pisica, pentru că Lucian îi statea pe spatele lui încercând cu mușcături să îi facă răni dar nu reuși, dragonul se mișca în stânga și în dreapta, vrând ca Lucian să își piardă echilibrul și să cadă, am spus:

-Ați putea să vă opriți? 1.Lucian, tu de ce îl ataci, a venit a întrebat ceva, și ar fi plecat dacă nu ai fi sărit la gâtul lui. 2.O, măreț dragon, chiar a trebuit să vă coborâți la nivelul lui? Un dragon așa ca tine ar trebui să știe că mai sunt și vârcolaci ce se cred stăpâni peste tot. În plus, dacă vrei sa îți găsești unicornul, ar trebui să nu mai pierzi timpul și să pleci.

Se făcu liniște. Nu îmi venea să cred ce am spus. Și în ce mod am spus. Toți se uitau la mine ca la mașini străine.

-El a început. E vina lui, el a pufnit niște fum, poate dădea foc și muream aici cu toți! spuse Lucian arătând cu degetul spre dragon

-Ascultă, potaie, tu nu uita cu cine vorbești! Cred că fata aia are dreptate tu te crezi stăpân, sau mai bine zis ce, te crezi Pricapză ca să îndrăznești să mă ataci? Am plecat de aici, să ziceți mersi că nu mie foame, că altfel pe tine te mâncam, șuncă de câine ce ești!

Dispăru la fel cum și apăru dar de data asta nu s-a mai spart nimic, și fix atunci veni și profesorul de istorie.

Scrise pe tablă cuvântul: "Pricapză"
-Mai întâi am să vă arat originea numelui. Primele litere "Pri-", vin de la Pricolici,cei din mitologia românească, pricolici sunt niște duhuri rele care i-au forma unor animale și de regulă se zice că noi după ce murim, ei ne caută și ne transformă și ele în duhuri animalice. S-a ales acest lucru pentru a simboliza răutatea pe care o are de regulă un Pricapză.
"-Cap-" Vine de la cuvântul căpcăun, tot din mitologia românească, aceste creaturi aveau puterea să își schimbe forma in orice animal doreau, deci s-a ales cuvântul acesta pentru acea conexiune pe care o are căpcăunul cu Pricapză! Puterea lor de a-si schimba forma!
"-Ză" Aceste ultimele litere au fost alese de la cuvântul Zână, tot în mitologia noastră zânele sunt bune dar și ele. Acest cuvânt simbolizează bunătatea pe care o au zânele bune cu oamenii, și bunătatea pe care o are Pricapză cu oameni, sau cel puțin așa ar trebui. Desigur că în alte limbi există un alt cuvânt format din mai multe ce are la baza mitologia acelor țări. Întrebări?

-Nu puteau alege ceva ce să fie mai ușor de rostit și reținut? Pricapză, serios parca aș zice rapid pi capză. Întrebă David.

-Cineva cu o întrebare mai serioasă?

-Cum ar putea Pricapză să aducă pace? întreba Maria.

-O legendă spune că a existat un Pricapză ce a avut puterea să vadă viitorul dar parțial. Prezise că vor urma niste oameni ce vor deveni niste Pricapză răi și ca lumea se va șfârsi dacă nu se va stabili echilibrul. Atunci el a luat o sămânță și a construit cel mai imposibil de rezolvat labirint din lume. Numai cei care sunt Pricapză intra acolo si pana acum nu a existat unul care sa-l poată rezolva. Cine va face asta va primi sămânța care este cheia păcii. Dacă acea sămânță va fi plantată atunci va ieși un copac ce face mere speciale în așa fel încât oricine mănâncă unul să poată să se sature dar să și simtă ce gust vrea. Ar însemna că supranaturali nu ar mai mânca oamenii, și noi nu am mai mânca animalele, sau orice altceva. Așa se crede că nu ar mai exista războaie sau alte lucruri de genul.

Cu toții eram fascinați de subiect, dar se sunase așa că a trebuit să plece spunând că ne va continua cu predarea lecții data viitoare.

Toată ziua am avut ore neinteresante, de parca dacă ar vrea să mă mănânce un dragon și aș știi să fac integrală din 1 la 0 din xlnx, el ar spune:
-Vaai, pentru că tu știi matematică, te las în pace, nu te mai mănânc.
Adică da și matematica e importantă dar de ce nu ne învață nimeni cum să ne apărăm de supranaturali?

Ziua a trecut repede, Lucian nu m-a băgat în seamă, a tot făcut tot felul de  "rele" și parca tot degeaba, nu i-a ieșit încă planul său de a-l exmatricula.

*Capitol neîncheiat, posibil să apară mici modificări*

Cine e Pricapză?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum