Being a werewolf

How everything begin

Si alerg , si alerg si alerg. Ceva sau cineva ma urmareste . Nu pot sa scap de el . Strig pentru ajutor dar nimeni nu ma aude . Dintr-o data nu mai vad nimic , am scapat . Încerc sa-mi liniștesc respiratia și nu pot , eram prea speriata , deși mi-a placut sa alerg pentru viata mea , e .... adrenalina , e spargerea monotomiei. Aud un urlet de lup , cand incolo , m-a gasit . Se transforma in ceva nemaivazut de mine , jumatate om , jumatate lup . Ok ... acum încep sa-mi fac ultimele rugaciuni .Acea creatura fuge spre mine si ....se minuneaza ca nu mai fug , dar asta e doar pentru o clipa , incepe din nou sa alerge spre mine . E in fata mea , maraie si ...vine spre mine . Eu m-am trantit pe jos si asteptam ... mai întai m-a lins pe coapsa apoi, m-a mușcat . Eu țipam de durere si mă rugam ca totul să se termine mai rapid , sa plec de pe aceasta lume , sa nu mor în chinuri .La un moment dat , lesin . Simteam cum acel varcolac - caci asta credeam ca este - ca începe din nou sa ma linga , sa ma stearga de sange . Deschid ochii , si vad o fata masculina ....trăsăturile care aparțineau părții umane îmi erau foarte cunoscute.Leșin din nou.

Ma trezesc pe jos , la mine în casa. Cum am ajuns aici ? Cine m-a adus aici ?Cum a intrat in casă ? Prea multe întrebari , prea putine raspunsuri....de fapt , nu am niciun raspuns. Ma uit la rana , o dezinfectez , o bandajez și ma duc in dormitor , fara sa fac baie , sunt prea obosita si ma culc . E ora 6 seara cam . Ma trezesc si ma duc sa fac un duș. îmi dau jos bandajul și .... oooo doamne , nu mai am muscatura , s-a vindecat complet .

Ma tot gandesc ce s-a întamplat cu mușcatura ....înca o întrebare al carui raspuns nu-l stiu . Má rog , nu ma complic , atâta timp cat sunt în viața si nu am pățit nimic , totul e bine .

Dimineața urmatoare , mă trezesc si pornesc catre facultate . Da , sunt la facultate , la medicina chiar , în New York , la nici 15 minute de mers cu mașina .

Ziua s-a scurs repede , nici nu știu cand s-a facut ora 15 și am venit acasa. M-am apucat sa-mi gatesc ceva . Iau sucul de rosii , torn peste spaghete si... ma mutdaresc de el fix unde am fost mușcata. Atunci îmi amintesc de cele întamplate si încep să țip .

Aceste țipete m-au facut să trec mai ușor peste frică.

Este ora 20 , iar eu , nu pot să cred că fac asta dar , ma duc sa mă plimb .Bine ca sunt la periferie , evit toata aglomeratia , deși , pe strada mea e destul de gol , sunt doar 3 case.

Merg eu , si la un moment dat trec pe langa locul unde am fost mușcata ... îmi pastrez calmul și merg mai departe. Îmi iese un barbat îmi iese în cale , îmi este cunoscut ...o nu , o nu , nu ,nu,nu,nu . Nu poate să fie el , sau poate da , ma apropii mai tare de el sa-l por vedea mai bine și da, e el . Ma uit in ochii lui si ...nu spun nimic , nu fac nimic , incerc sa ma misc , dar nu pot . Se uita si el în ochii mei , se apropie din ce in ce mai tare si , ma apuca de talie și ma trage spre el . În momentul ăla mă trezesc si ma dau cu un pas in spate .

-Vad că ai supravietuit ! îmi spune el.

-Ce ? am întrebat eu cu îndrăzneală.