Clasa a saptea.. nu pare deloc grea, dar aceasta reprezinta un moment de balanta in vietile elevilor din generala. Este etapa in care, se inregistreaza cele mai multe esecuri in ceea ce priveste pregatirea pentru evaluarea nationala ce va avea loc in anul urmator. Cauza este clara:momentul in care ne indragostim.
Numele meu este Sherin, am 23 de ani acum si vreau sa va prezint povestea mea.
Eram in clasa a saptea, cand am cunoscut baiatul care avea sa-mi schimbe viata defintiv. Un baiat brunet, cu ochii negri si cel mai frumos zambet pe care l-am vazut vreodata.
Era in jur de 17:10, profesorul de istorie a intrat in clasa, un barbat saten, cam de varsta a doua, imbracat modest, cu un bun-simt iesit din comun. Numele lui era Radu (atat imi amintesc) .. Pregatea copiii pentru olimpiada.
Nu dupa mult timp, la o diferenta de cateva minute, in urma lui a intrat in clasa, el. Baiatul pe care am avut ocazia sa-l vad o data sau de doua ori prin microbuz.
Locuiam la tara, la bunici, eram nevoita sa ma deplasez cu microbuzul pentru a ajunge la scoala la care invatam. Scoala ce se afla in orasul din apropierea comunei in care ma nascusem, la o distanta de 10 minute.
Nu pot spune ca eram nevoita in fiecare zi sa fac asta, de multe ori, ma duceau unchii mei care aveau treaba in oras sau care pur si simplu erau "obligati" de bunica mea, sa aiba grija de mine.
Bunicul meu era primarul comunei in care locuiam, un om minunat, exponet al unei categori de rromi, conducatorul acestora, care prin munca asiduua a reusit sa ajunga indrumatorul lor spiritual, dar si reprezentantul legal al cetatenilor din localitatea noastra.
Eram la scoala, cand profesorul a intrat, urmat fiind la cateva minute de baiatul ce avea sa-mi fie dragostea vietii, dar si blestemul de toate zilele. In ultima banca, alaturi de colega mea, Andreea, radeam si faceam glume. Amandoua eram extrem de amuzate, in acea ultima ora.. tipic noua.
Am auzit vocea profesorului, certand un elev si atentionadu-l ca nu este frumos sa scrii pe banci, mai ales cand investitorul care platise autocolantul de pe suprafata acestora era chiar bunicul meu.
"Bunicul tau e primarul de la noi din sat, nu? " am auzit vocea baiatului ce statea la catedra , in stanga profesorului Radu.
L am privit si am ras, cu o superioritate izvorata de nicaieri am raspuns "Da .."
Intr-o fractiune de secunda, mi-am dat seama de atitudinea mea, fiind o persoana timida de felul meu, m-am simtit complet rusinata de atitudinea ostila cu care i-am raspuns baiatului care nu a facut nimic decat sa mi puna o intrebare simpla.
Am lasat capul jos si nu am mai avut curaj sa vorbesc pana s-a terminat ora. Cand mi-am strans cartile, am privit spre catedra dar baiatul plecase.
Primul capitol.. nu pot sa va promit decat ca pe parcursul acestei povesti o sa experimentati trairi intense, care va vor marca sufleteste si sper eu va vor ajuta sa evoluati spiritual si sa nu faceti aceleasi greseli ca si mine..
