Uneori am impresia ca eu nu sunt pentru el.Ca el este mult mai bun decât mine, și ca eu nu voi ajunge niciodată la nivelul lui.El este frumos, deștept, bun, iubitor, calm, înțelegător....eu....pff, opusul lui.Dar poate de asta ne și potrivim atat de bine, pentru ca nu suntem identici.Pentru ca avem nevoie sa ne completam unul pe celălalt.Pentru ca nu ai nevoie de o persoana perfecta, ai nevoie de una imperfecta care sa îți completeze defectele și calitatile.
Poate ca uneori se supăra sau se enervează pe mine.Eu sunt foarte posesiva.Nu îmi place ca ce este al meu sa fie privit sau atins de altcineva.Mereu m-am temut de acest lucru.Mereu se supăra pe mine pentru ca îl pun sa îmi promită ca va fi al meu mereu, ca nu ma va lăsa pentru nimeni, ca vom fi mereu doar noi doi.El poate nu înțelege ca el pentru mine este ca aerul.El nu înțelege ca as face orice numai sa nu plece din viața mea.
Îmi doresc totul cu el!Imi doresc o casa, o familie, copii, tot!El este al meu!Simt asta...
