Pierderea

157 4 2
                                    

Lune

-Marius esti pregatit?intreaba bunicul punandusi palaria pe cap si o vesta neagra inchizandusi fermoarul

-Da dar nu stiu unde e arbaleta?intrebeu

-Nu mai ai nevoie de ea,o sa te invat cum sa tragi cu carabina.

Ma luase bucuria,i sfarsit pot sa trag cu o arma cu luneta,am coborat rapid scarile,ma imbracasem intr-un trening nengru deasupra treningului o  geaca subtire albastra,vazusem carabina sprijinita de usa am luato punando in spate,imi luasem un ghiozdan mic unde tineam gloantele carabinei,3 sandwichuri si un cutit de vanatoare.

-Esti gata.spune bunicul punandumi mana pe cap

-Gata.

Am luato pe un drum care ne ducea catre un teren unde am invatat prima oara sa trag cu arbaleta,tintele facute din metal si desenate cu marcar sunt inca acolo.

-Aseazate pe burta.

M-am asezat pe burta,bunicul mi-a aratat cum sa tin arma ca sa nu ma loveasca din cauza puteri lui de tragere.M-am uitat prin luneta tinta se misca incontinu de parca sunt beat.

-Incearca sa-ti tii respiratia>

Asa am si facut arma nu se mai misca am apasat pe tragaci auzind zgomotul puternic de tragere al armei.Bunicul sa dus sa se uite lovise chiar deasupra puncutlui negru cu cam 3 degete sa uitat inspre mine aplaudand.

-Incearca sa mai tragi ca sa te obisnuiesti.striga el

Am facut un semn ca am inteles si am inceput sa trag,dupa cateva gloante sunetul asurzitor nu ma mai deranja si incepusem sa ma pricep.Daca ma vedea bunica nu ar fi de acord sa invat sa trag cu o arma,m-ar certa pe mine si pe bunicu si apoi bunicu face un pact cu ai ca voi fi in regula.Dar ea a murit din cauza cancerului care se agravase si noi nu stiam de aparitia lui a fost prea tarziu murise in timp ce dormea am plans doua zile bunica imi era ca o mama pentru mine avand grija de mine mereu,jucanduse cu mine invatanduma tot ce stia o iubeam mult,bunicul este la fel ca bunica ma iubea mult vroia sa-mi dea si luna de pe cer si este singura persoana care o mai am langa mine.Daca bunicuar muri nu stiu ce sa fac de abia are 58 de ani spre sa traiasca mult timp.Parinti mei trebuiau sa lucreze in Ungaria dar avionul lor sa prabusit  unul dintre  motoarele avionului au explodat si ei au stat in partea aceea.

Am ajuns acasa azi nu am mers la vanatoare,cand am ajuns acasa deschisesem incet usa.

-Bunico... am tacut asa faceam de can eram mic spuneam "Bunico am ajus acasa."

"Prost sunt."ma uitasem cu ochii in pamant,lacrimirile mi se prelingeau pe obrajii mei imi este asa de dor de ea.

-Nu plange bunica nu ar vrea sa te vada plangand ia va fi langa noi tot timpul in inimiile noastre.spune bunicu stergandumi lacrimile afisnand un zambet pe fata.

-Hai sa facem o omleta.spune el

-Sigur aduc tot ce ne trebuie.

Am urcat scarile,am aprins lumina si am deschis usa frigiderului si lund tot ce trebuia.

-Bunico imi e dor de tine.

Si mie ai grija de bunicul tau.

Am intors capul nimeni nu este acolo,oare a fost imaginatia mea sau chiar a fost bunica.Dupa ce am mancat omleta m-am dus sa dorm camera mea este la parter si bunicul doarme sus aveam arma deasupra capului daca vad un urs  daca trece prin fata cabanei.M-am intins pe pat invelinduma cu patura de blana de lup.Am auzit lovituri in usa un urs cu plana grii zgaria cu labele usa,am luat arma ,il vazusem cu bunicul coborand scarile rapid cu arma in mana.

-Urca sus si nu iesi din camere.

-Dar?

-Nici un dar si nu iesi din camera.

Am urcat sus,am inchis usa rapid la parterul cabanei am auzit usa cazan,3 focuri de arme au  fost trase auzeam ursul cum maraia dupa inca doua focuri de arma se auzi o liniste eterna am deschis usa incet mergeam incet cu pasi mici pana la scari vazusem ursul, era urcat pe bunicul meu incepea sa muste din partea gatului,am incercat sa-mi stapanesc aripile.M-am uitat prin luneta armei ,punand tinta pe capul lui mi-am tinut respiratia si am tras.Auzisem o cazatura,ursul murise in jurul lui o balta de sange ma uitasem la bunicu este mort.

-De ce,bunica acum tu.spun eu plangand

-Nu mai am pe nimeni o sa fiu mereu singur.

M-am dus sa sap o groapa in spatele casei si l-am ingropat pe bunicul meu,am reusit sa repar usa,am aruncat ursul in padure si mi-am luat ghiozdanul de armata verde punandumi haine,mancare si un cort si arma  care este chiar langa ghiozdan.Am inchis usa ducanduma spre mormantul bunicului.Soarele rasarise.

-Bunicule voi pleca,saluto pe bunica si spunei ca o iubesc . plecand si coborand muntele.

ShooterUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum