În aceasta povestire este vorba de o fata de 19 ani,numita Catalina, care decide sa facă o mica vacanta la mare împreună cu familia ei.Acolo ea împreună cu verișoara ei Diana,își revăd gașca de prieteni de acum ceva timp.Intre timp, în acea gașca de...
Era dimineață.Ma trezesc într-o casa luxoasa și mare.Eu fiind aproape dezbrăcată într-un pat mare și alb.Aveam doar pantalonii și sutienul pe mine.Din camera care era aproape de camera unde mă aflam,iese un tip ciudat și tânăr. Tipul:Bună dimineața,s-a trezit dulceațaaa:)))))),spune el cu un zâmbet psihopat pe față Eu:CINE EȘTI ȘI CE VREI?!,spuneau o un ton,gata sa îmi înfig unghiile în gatul lui. Tipul:Hai sa ne cunoaștem mai întâi:))))....Ce zici?:) Eu sunt Kevin. Eu:Nu-mi pasa Cum te numești! Da-mi drumul! De ce m-ai adus aici?! Unde sunt??! Kevin:Ești în vila mea din Belgia,într-un orășel departe de Genk😊 Eu:POFTIM?! Și atunci incep sa plâng la ideea ca nu îl voi mai vedea pe Ianis pana nu scap de acolo. Kevin:Presupun ca Îți e foame. Eu:Presupui greșit! Spune-mi doar ce vrei de la mine! Kevin:Vreau foarte multe de la tine pisoiaș🙂
*Perspectiva Cătălina* "Pisoiaş"?! Omul ăsta cine se crede sa îmi spună mie așa?! Ce dracu caut eu aici,și cel mai important e Cum pot ieși de aici?! Kevin venea tot mai aproape de mine,ora eu mă îndepărtam de pe pat cu fiecare pas făcut de el. Kevin:Stai liniștită,nu te mănânc...momentan😏,spune el cu în zâmbet pervers pe față. Eu când am auzit acele cuvinte m-am panicat și am început sa tremur. Kevin:Ca sa înțelegi ce cauți aici,eu te urmăresc de foarte mult timp,și m-ai fost promisa de foarte mult timp de către părinții tai,așa ca a venit momentul sa te întâlnesc și sa nu îți mai dau drumul😊 În mintea mea totul era în ceață.Cum sa mă promită părinții mei altor persoane necunoscute?!.Eram socata și speriata. Kevin mă împinse într-un perete iar el se apropia de mine,eu fiind încremenită de frica,și îmi șoptește la ureche: -Nu o sa mai vezi niciodată pe pampalaul ala:))))) La aceste cuvinte auzite m-am prelins pe peretele din spatele meu și am început sa plâng mintale ca niciodată.Atunci mi-a adus aminte de cuvintele lui "când nu o sa fii lângă mine și o sa ti se facă dor,gandeste-te la lănțișorul cu inițiala mea".Zis și făcut.Kevin a ieșit din camera singura zicandu-mi: Kevin:Du-te și imbraca-te cu hainele pe care ți le-am lăsat în baie și urca la etaj. După ce Kevin iese din camera arunc cu o perna în ușă.
*Perspectiva Kevin* Era atat de uimitoare.Prin tot ce făcea.Ii vedeam ochii ei albaștri care erau atat de deschiși în cât dădeau în gri,și mă topeam.Imi părea tău ca plânge,mai ales după un dobitoc ca Ianis.Ce vede la el? După ce o las singura în camera,închid ușa și aud o bubuitura mare în spatele meu.Stiam ca va arunca cu ceva după mine.Ma așteptam.
*Perspectiva Cătălina* Eu fiind căposasa,nu am vrut nici Cum sa merg sa mă îmbrac cu hainele lăsate de el care erau oribile.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Nu mă puteam îmbrăca cu așa ceva așa ca am aruncat hainele prin baie și m-am dus și m-am pus în pat plângând și într-un final adormind.
M-am gândit sa schimb puțin tematica✌ Sper sa va placa ✌😊
