Despre frumoasele fecioare zanatice se spune ca traiesc in inima padurii, iar in puterea noptii pasesc in lumina lunii si se impletesc intr-o hora salbatica. Dansul lor nebun parjoleste pamantul, care ramane ars si neroditor. In mitologia populara sunt fapturi feminine supranaturale, posesoarele unei frumuseti si senzualitati nepamantene, care danseaza goale sau invesmantate in voaluri diafane.
Ielele sunt asociate cu vantul, sunt "nimfe ale aerului", asa cum le numea Dimitrie Cantemir, care se ridica de la sol usoare precum fulgii, atunci cand se impletesc in dansul lor nebun. Astfel se explica de ce nu fac parte din sfera telurica si de ce oamenii ar trebui sa nu le intalneasca niciodata. Daca totusi asta se intampla, consecintele sunt devastatoare pentru bietul muritor. Cei care vad ielele raman slutiti, isi pierd mintile, sau pur si simplu dispar fara urma. Tinerii frumosi care se lasa sedusi de trupurile voluptoase ale ielelor sfarsesc de cele mai multe ori prinsi in hora. Frenezia dansului nu aduce insa decat moarte, tanarul avand sa joace pana la ultima suflare.
Originile ielelor
Nu se stie exact cum au aparut ielele. Unii spun ca ar fi fiice ale Lunii. Altii spun ca ielele sunt fiicele lui Alexandru Macedon, care au baut apa vie pe care acesta o pastra pentru batranete. Fetele au devenit zane, fapturi nemuritoare care au zburat in desisul codrilor si in locuri in care piciorul omului nu calcase vreodata.
Provenienta cuvantului iele este de asemenea ambigua. Cea mai probabila explicatie este ca "iele" nu este altceva decat varianta populara a cuvantului ele. O alta explicatie vine de la Bogdan Petriceicu Hasdeu care spune ca denumirea de iele vine de la sanscritul Vel, termen asociat in acelasi timp cu miscarea dar si cu boala sau moartea subita.
In multe regiuni ale tarii exista superstitia conform careia cuvantul iele nici nu ar trebui rostit. Simpla mentionare a zanelor atrage dupa sine ghinion, asa ca oamenii au folosit alte apelative pentru a le numi, cum ar fi: Frumoasele, Fecioarele, Soimanele ( in judetul Buzau si in Muntenia ), Rusaliile sau Sanzienele.
Ielele apar intotdeauna in grupuri de 3, 5, 7, 9 sau 12, numere magice in folclorul popular. Se spune ca vrajitoarele cunosc numele ielelor si le invoca in ritualuri. Cele mai populare nume sunt Margalina, Savatina si Rujalina.
Ielele si muritorii
Precum accentuam si mai sus, ielele sunt prea frumoase pentru a fi privite. Prezenta lor diafana si jocul lor ametitor nu ar trebui niciodata sa bucure ochiul uman. Insa daca intamplarea face ca un muritor sa dea nas in nas cu ele, frumosele au sa pedepseasca pe cel care a indraznit sa priveasca.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Ielele se hranesc cu flori si beau apa din izvoare sau din fantanile care au fost uitate descoperite peste noapte. Cei care beau dupa iele raman pociti, schiloditi sau se imbolnavesc grav. Ielele intind hora intr-o poienita sau intr-o gradina cu iarba verde. A doua zi iarba ramane parjolita sub forma de cerc. Exista chiar marturii de cercuri misterioase aparute in lanuri de cereale, gradini sau poienite, cele mai recente fiind inregistrate in judetele Arad, Alba sau Brasov, intre anii 90 si 2000. Animalele detin un al saselea simt caci nu calca pe iarba care a fost parjolita de iele si nici nu se adapa din fantani sau izvoare de unde au baut ele.
In folclorul popular ielele sunt strans legate de sarboatoarea de Rusalii. Se spune ca in aceasta noapte ies din ascunzis si incing o hora salbatica la lumina lunii. De aceea, nimeni nu ar trebui sa doarma afara in aceasta noapte, pentru ar risca sa fie gasit de iele si pedepsit aspru. Exista numeroase povesti despre ciobani adormiti afara si gasiti a doua zi inconjurati de un cerc de iarba parjolita. Desigur, niciodata nu au mai fost la fel. Dimineata i-a gasit paralizati, muti, surzi sau schiloditi.
De asemenea, sunt pedepsiti cei care muncesc in ziua de Rusalii. Povestile vorbesc de mini vartejuri care apar din senin si lovesc gospodaria, ridicand in aer de la capite de fan pana la animale si chiar oameni.
Ielele sunt in special atrase de tinerii frumosi, care deja au o aleasa. Nu stim de ce apare predilectia pentru barbatii deja luati, dar cel mai probabil frumosele fecioare reusesc usor sa ii seduca iar apoi simt nevoia sa ii pedepseasca, luandu-i in hora.
Cum sa te feresti de iele
E destul de greu sa te aperi de iele daca deja te-au vazut deja si te striga sa te alaturi dansului lor frenetic, dar e posibil sa le indepartezi inca de la inceput. E mai bine sa previi decat sa tratezi, nu-i asa? Casa si gospodaria pot fi protejate daca proprietarul agata leustean la fereastra. Tinerii care sunt nevoiti sa umble noaptea si ciobanii sunt sfatuiti sa poarte trei catei de usturoi la brau. Valeriana tine ielele de parte, asa ca fetele tinere sunt sfatuite sa poarte planta fie in par, dupa ureche sau agatata in piept.
Exista si alte modalitati de protectie, sa le spunem...mai putin naturiste. In loc de leustean la geam, gospodarii mai pot folosi si un cap de cal infipt intr-un par. Da, este grotesc, dar frumoasele fecioare se vor speria si vor fugi.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Exista un remediu si pentru cei schiloditi sau smintiti de iele. Dansul Calusarilor joaca un rol asemanator unui ritual de exorcizare. Victima trebuia sa intre in jocul calusarilor fara sa vorbeasca si apoi sa ramana tacuta si rabdatoare in timp ce acestia jucau calcand pe nefericit. Nu stim cat de mult ajuta ritualul un om care era deja schilod asa ca recomandam metodele naturiste de preventie: usturoi, leustean si valeriana.
Ielele vin odata cu lumina lunii si se transforma in vant la venirea zorilor. Frumusetea lor nepamanteana a inflacarat imaginatia muritorilor de peste tot, marturie facand numeroasele povesti asemanatoare din mitologia slava. O mica paralela cu mitologia universala demonstreaza ca seducatoarele fecioare au existat de la inceputul timpului in inima padurii. Ielele sunt echivalentul sirenelor care ii vrajeau in trecut pe marinari, sunt intruchipari ale zeitei Hecate si totodata pot fi asemanate cu muzele lui Pan.
