A venit si ziua asta , ziua pe care o asteptai cu nerabdare , ziua in care urma sa imi soseasca sfarsitul in mainile tale . Mi-ai promis asta zilnic cand te vizitam , le-ai promis asta tuturor , dar stiu ca eu voi fi satisfactia ta maxima . Astepti cu nerabdare sa ma vezi intr-o balta de sange in timp ce te indur sa ma cruti .
Mi-am luat o pereche de pantaloni negrii rupti in genunchi si un hanorac oversized care a fost al tau inainte sa pleci in iadul ala . Credeam ca te pot scapa de problema asta , ca te pot vindeca daca iti arat afectiunea si iubirea mea fata de tine . Credeam ca te pot face sa te simti ca un om normal , nu ca o persoana insetata de sange si durere . Mi-am luat perechea obisnuita de Vansi urmat de ghiozdanul pe care l-am pus pe un umar indreptandu-ma spre facultate . Macar daca mor sa o fac dupa ce imi mai petrec o zi in locul pe care il indragesc , locul care urma sa imi ofere un viitor pe care il asteptam cu nerabdare dar in care nu voi mai apuca sa ajung . Imi pun castile in urechi luand-o la pas spre statia de autobuz . Cerul era de un albastru inchis , urmat de zeci de nori care isi croiau un loc pe cerul aglumerat in spatele caruia soarele se refugia . Minunat , mai infricosator de atat se putea ? Ma asez pe banca rece asteptand sa vina autobuzul care opreste in fata facultatii de drept .
Atunci incepuse iadul , ma simteam urmarit , simteam ca cineva ma priveste de ceva timp . Imi intorc privirea uitandu-ma in jurul meu dar nu vedeam decat studenti , elevi si adulti asteptand sa vina autobuzul sau care se grabeau sa isi croiasca drum prin multimea aglumerata de oameni . Nu avea cum sa fii tu caci tie ti se dadea drumul abia dupa ora 11 si era abia 8 si jumatate . Poate as suna ca un psihopat in devenire sau o persoana care isi asteapta moartea cu nerabdare dar sincer abia astept sa te vad , sa te pot strange in brate macar o data inainte sa imi gasesc sfarsitul , inainte sa stiu ca totul s-a incheiat , ca ultimul joc pe care te lasau parintii sa il joci inainte sa mergi la somn . Imi este al naibii de dor sa iti strang mana in a mea , sa iti spun cu cea mai mare sinceritate cat de mult te iubesc si cat de mult am nevoie de tine langa mine . Sa putem merge impreuna la aceasi facultate pe care voiai cu nerabdare sa o incepi , de asta am intrat eu aici , la cea mai buna facultate de drept . Imi spuneai in fiecare seara in timp ce imi odihneam capul pe pieptul tau cat de mult voiai sa fii procuror , sa salvezi oamenii nevinovati de cei care le distrug viata , de cei care le-o iau numai sa se simta pret de cateva secunde satisfacuti si mandri de ce tocmai au facut continuand asta si pe alti oameni . O lacrima mi se prelinse pe obrazul inghetat pe care o sterg cu rapiditate urcand cu graba in autobuzul care abia ajunsese .
Intru in cladirea obisnuita in care imi petrec jumatate de zi de mai bine de 2 ani , eram in anul al 2 lea cat si cel mai bun student din acea universitate . Orele trec rapid la fel ca si in celelate zile dar azi era ziua in care asteptam sa treaca cel mai repede , numai cat sa te pot privi dupa atat de mult timp . Nu te-am mai vazut de mai bine de 3 saptamani , de cand te-am vizitat ultima data . Chiar daca chipul tau nu mai era atat de bland precum era inainte , cum ma priveai cu cea mai mare dragoste si imi spuneai din adancul inimii acel te iubesc . Cum stateam unul langa altul zi si noapte indiferent de situatie , cand ma lasai sa iti plang pe umar de fiecare data cand aveam un moment greu . Oftez puternic , privind spre cesul pe care il aveam la mana , era 17 si cateva minute deci sigur acum esti prin jur cautandu-ma in timp ce te gandesti cu cel mai mare drag la modul in care imi poti lua viata . Ma asez in locul obisnuit , pe banca din statia de autobuz , mijlocul de transport nematrecand prin jur semn ca il pierdusem si ca trebuie sa maia stept in jur de 30 de minute pana vine urmatorul . Imi strang bratele la piept tremurand de frig , era inceputul iernii iar frigul isi facea simtita prezenta , imi trag cu greu gluga pe cap deoarece mainile imi inghetasera ducandu-le inapoi la piept in pozitia pe care am avut-o initial . Cand simteam ca pleopele imi devin tot mai grele si ca somnul ma cheama cu tot mai mult am simt doua brate puternice strangandu-ma usor la piept , imi intorc capul panicat si atunci simteam cum timpul inghetase . Erai in fata mea , privinu-ma obosit de parca m-ai cautat toata ziua prin oras . Zambetul pe care nu l-am mai vazut de doi ani aparuse pe fata ta , si nu era unul de nebun sau de o persoana care urma sa ma sfarseasca in cateva momente , ci unul bland care emana caldura .
- Mi-ai lipsit enorm , e tot ce ai spus .
CITEȘTI
Please save me
FanfictionCine ar fi crezut ca prima iubire care a ajuns in spitalul de nebuni ar fi chiar povestea de dragoste a lui Byun Baekhyun . Atunci cand partenerul de viata ii doreste moartea si isi calculeaza fiecare detaliu in legatura cu crima ce urma sa o faca t...