Învață să prețuiești prezentul

Capitolul 6

Penny pov
Seara se lăsa peste oraș, din fericire azi nu a plouat, chiar dacă era cerul înnorat. Frunzele dansau în văzduh după ritmul vântului ce bătea. Voiam neapărat să-mi limpezesc mintea dar nu știam cum, așa că fără să mă gândesc prea mult, am luat un hanorac gros pe mine și când să ies, cineva mă oprește. Kayla desigur.
K-Unde te duci la ora asta Penn?
P-Să mă plimb. De ce?
K-De una singură? Adică totuși e destul de întunecat afară...
P-Așa și? Nu pățesc nimic, stai liniștită.
K-Vin cu tine.
P-Nu. Vreau să fiu singură un pic. Te rog.
K- În regulă atunci. Ai grija de tine.
P- Da da. O să am.
Și cu asta fiind spuse, am închis ușa după mine. Mă plimbam pe ici pe colo și fără să-mi dau seama am intrat în parc. Mă uitam prin jur și nu observasem pe nimeni. Super. Liniștea devenea din ce în ce mai enervantă pentru mine. Am decis că atâta plimbare mi-a ajuns și că mă voi duce acasă dar când să mă întorc m-am ciocnit de cineva.
P- Îmi pare rău. - spun cu capul aplecat fără să mă uit la cine era în fața mea.
- E în regulă. - am recunoscut de îndată vocea. Era el.
P- Talon?. Ce cauți aici?
T- Îmi limpezeam mintea.
P- De cât timp ești aici?
T- Aproape toată ziua....
P-....
T- Voi pleca. Ai grija de tine.
P- Ăăm...
T- Apropo... Poate e cam devreme dar am ceva să-ți dau. - și scoate de la spate un balon roșu.
T- Ți-am promis că ți-l voi da înapoi. Poftim.
P- Stai ce??
T- Îți mai amintești? Prima noastră întâlnire?
P- Tu ai fost acel băiețel?? Nu se poate.. Tu mă cunoșteai și nu mi-ai zis nimic? Ți-ai bătut joc de mine de atunci până acum. Ce am făcut să merit asta? Ai fost rău cu mine de când eram copii. De fiecare dată mă distrugeai sentimental. Pleacă din fața mea.
T- Penny.. Nu e adevărat. Eram nevoit să fac rău... Te rog ascultă-mă.!
P- Nu, lasă-mă să plec.
T- De ce ești așa încăpățânată? De ce nu mă asculți? Îți zic doar adevărul..
P- Eu încăpățânată? Nu eu mi-am bătut joc de sentimentele cuiva. M-ai rănit.
T- Chiar îmi pare rău și te rog să mă ierți...
P- Dacă-ți ziceam că țin la tine ai fi râs ca ultimul prost. Oricum am ajuns să fiu rănită. Te rog doar să mă lași în pace.
T- Țineai la mine?
P- Mai contează acum? Oricum face parte din trecut.
T-.....
P- Mda. Plec.
T- Stai.... Măcar ia balonul cu tine.. Ți-am promis că o să ți-o dau înapoi.
P- Ok. - și fără să mă mai uit în spate am plecat de acolo mărind viteza. Am ajuns acasă, Kayla așteptându-mă.
K- De unde ai acest balon? Mai era ceva deschis la ora asta?
P- Nu. O să-ți povestesc totul. - spun asta și mă așez lângă ea povestind totul de la început până la capăt.
K- Trebuia să-l asculți Penny. Eu sincer îl cred, la cât de rău este unchiul său...
P- Tu pe ce parte stai, pe partea mea sau pe al lui?..
K- Penny... Eu ziceam doar. Și faza cu balonul era chiar drăguț. Eu în locul tău aș asculta toată povestea și l-aș ierta, pentru a avea sufletul curat. Gândește-te.
P- Kayla... Tu nu vezi ce mi-a făcut? Cum să-l iert? Nu pot, nu merită.
K- Te înțeleg Penny dar nici tu nu ești drep față de el.. E treaba voastră dar și el poate să ascundă o durere imensă, nu poți să ști.
P- Nu mă interesează Kayla... E un arogant.
K- Vreau să te mai întreb ceva. Ai sentimente față de el?
P- Da, ură.
K- Nu ură, inima ta nu-l poate urî, sincer acum, îl mai iubești?
P-....
K-?
P- Nu, și nici nu-l voi iubi vreodată.
K- Asta nu tu decizi. Niciodată nu ști ce-ți rezervă viața.
P- În loc să mă tot tachinezi cu el, de ce nu-ți faci și tu un iubit?
K- Știu sigur că încă nu l-am întâlnit.
P- Sper să vină cât mai repede că o să înnebunesc așa.
K- Stai liniștită că de mine nu scapi nici moartă.
P- Da da sigur.

Talon pov
A zis că avea sentimente față de mine? Eu eram cel care flirta cu ea, dar ea niciodată cu mine. Ne iubeam reciproc? Dar cum? Acum sigur nu mai simte nimic pentru mine.. Nu-mi mai bat capul cu nimic. Fie ce o fi, eu știu sigur că tot nu voi renunța la ea. Mergeam încet pe jos când aud că-mi sună telefonul, evident era Will așa că decid să-i răspund.
Convorbire telefonică.
T- Alo frate ce mai faci, de ce m-ai sunat?
W- Te-am deranjat?
T- Nu, spune.
W- Hai să mergem pe undeva să ne distrăm. Doar noi doi.
T- Erica nu vine?
W- Nu că e la o prietenă, se întoarce târziu. Deci ce zici, vii?
T- Sigur. Faci tu cinste?
W- Woahh, ce-i cu atitudinea asta frate. Adică stai așa, tu să bei?
T- Exact.
W- Da ce s-a întâmplat mai exact? Ești ok?
T- Da, vreau doar o schimbare. Atâta tot.
W- În bine sau în rău?
T- Pentru mine, nu contează dacă e de bine sau nu, eu contez.
W- Băi, ce se întâmplă aici omule?
T- Îți voi explica când ne întâlnim. Hai că mă duc să mă schimb și vin cu mașina după tine.
W- Bine frate. Ne vedem atunci. - spune și închide telefonul. Zis și făcut mă duc acasă să mă schimb. Clar, noaptea asta o să fie o noapte albă.