"Dragă jurnalule, nu îmi mai suport viața, știu că nu am mai scris de mult în tine dar acum simt nevoia să o fac.
Toți se iau de mine și își bat joc de mine. Am început să mă tai pe mâini, toți mă cred un ciudat.
Mama mă pleznește peste față zilnic spunându-mi că îi aduc doar rușine și că mai bine nu mă năștem. Jurnalule chiar nu mai suport toată suferință asta! Tu ești singurul meu prieten pe care îl mai am.
Îmi pare rău că ți-am murdărit paginile cu sânge și lacrimi.
Ne vedem data viitoare "
