Toate amintirile mele se ravarsesc in mintea mea dar mai ales in inima mea. Nu-mi pot da seama unde sunt, daca sunt singura, sau ce se-ntampla mai exact cu mine. Alunec continu pe un drum rosu care pare interminabil. Brusc ating ceva, ceva tare ce ma sperie foarte tare.
-Buna fetita, eu sunt zeul Denis, zeul iubirii!
-Ce??? Asta e vreo farsa, scoateti camera jegosilor.
-Iubirea mea Lauren, ai grija cum vorbesti cu mine, daca nu vrei ca Luke sa sfarseasca in sufletul meu.
Il puteam vedea pe Luke dupa un geam rosu ce statea in fata mea, era lipsit de puteri si parea ca nu mai rezista mult acolo.
-Te rog, scoate-l de acolo, nu a facut nimic.
-HA HA HA crezi ca asa te adresezi unei zeitati ca mine, amuzant.
-Alteta Denis, va rog sa il eliberati pe Luke.
-Mmm, mi se pare ca nu te straduiesti destul, mai incearca...(spuse el razand).
-Zeule Denis, te implor sa il eliberezi pe Luke.
-Tot nu te ai prins, gustarica.
-Adica?(spun eu confuzata)
-Nu pot elibera pe cineva fara sa primesc nimic la schimb. Daca vrei sa il eliberam pe fatalache, va trebuie sa mi te oferi.
-Fac orice, doar elibereazal!
Atunci zeul Denis il elibera pe Luke, eu fugind imediat spre el sa il strang in brate.
-L...Lo.....Lo........Lauren........trebuie...s.....s........sa.......ppp.....
-Luke, Luke revinoti te rog nu pot trai fara tine. Ce I ai facut zeitate atroce.
-Lauren tu nu intelegi nimic. Aici este lupta ta iar el este doar un intrus, daca vrei sa il recuperezi va trebuie sa.......
O bula alba iesi atunci din mijlocul locului si incepu-se sa se inalte. Ajunsa destul de sus, din aceasta au iesit o multimer de fluturi, care zburau cu amintirile mele. Deodata se aude o voce, efectiv de nicaieri.
-Alege calea, ai dreptul la o singura alegere, repara trecutul!
Atunci intelesesem cu adevarat ce trebuia sa fac, mai exact. Era probabil unica mea sansa sa schimb totul, sa indrept trecutul, dar fara Luke simteam ca nu fac fata, el ma tinea mereu aprinsa, el era flacara ce ardea in mine, fara el eram doar o FATA.
Trecuse atunci prin fata mea un fluture, era albastru iar aripile erau pline cu inimioare. Mi-am ascultat intuitia si am ales acel fluturas.
-Lauren trezestete trebuie sa mergi la scoala!
-Mama lasa-ma sa dorm!
-Ma sperii Lauren, nu stiam ca ai devenit asa...
-Asa cum?
Cand m-a uitat la mine, am putut observa ca pe mana mea incepea sa se coloreze in tot felul de nuante, putand insa sa observ pe marginea degetelului mic un simbol. Era un fluture,atunci mi am adus aminte totul, nu fusese doar un vis. Am trecut pe langa mama ca un fulger, aceasta ramanand inca socata de ceea ce vazuse.
Trebuia sa ajung acasa la Luke, nu mai puteam sta nici macar o clipa fara sa il vad si in plus trebuia sa schimb destinul. Am incercat sa iau un taxi, dar toate erau pline, ploaia se porni afara si ajunsesem sa fiu uda leoarca.
-Urca, te duc eu.
-Nu,mersi, o sa astept autobuzul.
-Era o porunca...
Omul din fata mea era chiar zeul Denis, ce facea el aici si de ce venise sa ma ajute.
-Opreste chiar acum!(spun eu tipand)aaaaaaaaaaaaaaa
-Bine, ce vrei?
Bine nu mai pot nu inteleg nimic si nu mai vreau efectiv nu mai rezist. (spun eu incepand sa plang)
Acesta se uita in ochii mei si atunci ma saruta, sarutul sau era cunoscut, simteam ca il cunosc de undeva, era Luke. Acum intelesesem, zeul Denis se sacrificase pe el insusi ca sa puna sufletul lui Luke in corpul lui.
-Lauren trebuie sa trecem in portalul mov.
-Adica culoarea mea.
-Da e singura cale sa ajungem inapoi, si sa ne recapatam vietile.
-Ok, dar unde suntem mai exact acum.
-Suntem in lumea Denisilor, e foarte periculos aici, se spune ca e un teren minat de capcane si curse nemasurabile, e aprope imposobil sa te confrunti cu denisii.
In acel moment ajunsesem la portalul mov iar amndoi ne luaseram de mana sistrangandu-ne puternic am facut un pas in portal.
