Printre stele

Capitolul 14

POV Harry:
Trebuie să aștept,  chiar dacă fiecare mișcare pe care o face îmi amintește că l-am pierdut. Dacă îl fac gelos va reveni sunt sigur , e foarte posesiv.
Îți  promit că  vei fi din nou al meu.
Indispus și îngîndurat mă îndrept spre camera mea unde îmi apare imaginea cu mine si Draco stînd îmbrățișat și adormind, e stupid, situația asta e stupidă. Fără să-mi  dau seama lacrimi încep să cadă, find urmate de altele. O durere apăsătoare își face apariția, cauza ? Nopți nedormite  , stres și dezamăgire. În scurt timp cad într-un somn adînc, detașîndu-ma de lumea reală. 
2: 00 a.m.
Parfumul lui Draco îmi invadează nările, iar fața  îmi este mîngîiată în același mod în care o făcea el , acest lucru mă făcut  să mă trezesc brusc din somnul în care mă aflam căutîndu prin camera întunecată acei ochi in care te pierdeai ușor , straniu e că privesc în cameră,  iar aceasta pare să fie goală. Poate îmi imaginez lucruri ? Poate îmi lipsește prea mult? Însă simt ca cineva totuși e aici.
POV Draco:
Nu mă voi mai îndrăgosti niciodată, asta e sigur nu am nevoie de nimeni pentru a reuși să devin cel mai puternic vrăjitor. Încercînd să mă mint că puterea este cel mai important lucru, iar Harry e doar o fază prin care am trecut, găsesc haine de-a lui prin cameră, fără să vreau dau de mantia sa ce te face invizibil.  Acel miros specific mă face să tresar , nu o so recunosc niciodată,  dar chiar îmi lipsește îmi e dor de el , dar trebuie să aștept.
1:26 a.m.
Îmi lipsește prea mult , iar somnul nu-și face apariția. Doar o mică vizită nu o să fie nimic , corect adică,  doar plec să-i înapoiez niște lucruri, nimic mai mult. O scuză,  exact ce-mi trebuia
1:48 a.m.
Sunt în cameră lui privindu-l cum doarme , are un chip angelic, vulnerabil însă tot odată cu o aură puternică. Fără sa-mi dau seama mînă mea se află pe față lui mîngîindui obrazul, avea o piele fină, îmi e dor de asta . Mă apropii de fața lui dînd  să-l sărut însă îmi dau seama de acțiunile mele necontrolate exact la timp  și mă îndepărtez.
Harry se trezește privind prin cameră,  și-a dat seama că sunt aici? Nu cred.
POV Harry:
E aici sunt sigur de asta, îl simt.
- Draco,  știu că ești aici , te rog ... doar nu pleca. Lacrimi îmi invadează fața, nepăsîndu-mi că el e aici.