What's wrong with you ?

capitolul 1

-Belle, trezește-te ! Spune o voce pe fundal. Nu realizez dacă visez sau chiar mă strigă cineva, totul e într-o ceaţă atât de densă. Într-un final încerc să imi deschid ploapele care refuză sa stea deschise, iar când reușesc să mă stabilizez, o siluetă feminină se află chiar la câtiva pași de mine.

-Belle, te simţi bine ? Acea persoană vorbi din nou. Evit să îi răspund necunoscutei, în locul căreia am decis să analizez locul în care mă aflu. O încăpere nu prea mare de culoare albă, cu o singură fereastră care și aceea este foarte mică, o măsuţă de cafea, iar în final patul , care nici acesta nu este prea comod.

-Belle, ești ok ? Fata cu părul maroniu întrebă din nou.

-Unde sunt ? O întreb răspunzându-i cu o altă întrebare. Trase adânc aer în piept, privi in stânga și-n dreapta și într-un final își puse privirea pe mine.

-Care e ultimul lucru pe care ţi-l amintești? Spuse acea fată uitându-se adânc în ochii mei..

-Uhm... Păi ultimul lucru pe care mi-l amintesc e când mi-am facut tatuajul acesta. Îi spun și arăt spre micul meu fluturaș desenat pe încheietura mâinii stângi.

-Cine ești? Îndrăznesc să pun întrebarea în curiozitatea de a afla cine e cea ce se află în aceași încăpere cu mine și îmi pune fel și fel de întrebări.

-Belle, nu-ţi aduci aminte de mine ? Spune tipa cu un glas domol iar ochii acesteia stând ţintiţi pe ai mei. Mă uit mai bine la ea, părul ei lung care ajunge până la coapse este de un maroniu frumos, are niște ochi verzi mari si niște buze roz pline. Are forme, bustul îi este dezvoltat, abdomenul este lucrat, iar fundul ei este bombat, având niște picioare lungi.

-Nu. Răspund sec. Chiar nu am habar cine e tipa care stă și vorbește cu mine. O lacrimă îi căzu pe obraz dar și-o șterse rapid cu dosul palmei, probabil nevrând să o observ.

-Belle, Sunt Sophie, sunt cea mai bună prietenă a ta. Tatuajul acesta- l-am făcut împreună, uite, vezi ? Avem același tatuaj in același loc. Sau cercelul din buric, avem la fel. Chiar nu îti amintești? Spune și eu rămân în confuzie. Într-adevăr, avem același tatuaj, iar pierce-ul, nici nu știam ca am așa ceva.

-Cum am ajuns aici ? Îmi fac curaj să întreb.

-Acum 2 săptămâni, veneam de la petrecerea lui Chris. Băusem mult, chiar peste măsură. Ţi-a sunat telefonul, ai vorbit cu cineva și brusc ai devenit atât de nervoasă încât ai început să spargi lucruri, să ţipi. I-ai cerut cheile lui Chris și ai plecat. Ai făcut accident, ai intrat cu mașina într-un gard din ciment și spre norocul tău a fost că ai purtat centura.

-Daca am avut accidentul acum 2 săptămâni, atunci de ce sunt încă într-un probabil spital ? Nu are sens ce spune tipa asta. Nu-mi stă în fire sa iau mașina unui necunoscut.

-Pentru ca ai fost în comă. Doctorul decise să te deconecteze de la aparate, dar ceva l-a convins să te mai ţină încă câteva zile. Mă bucur ca a facut-o.

***Sophie's POV***

Am părăsit salonul cu lacrimi în ochi. Belle nu mă recunoaște. Sunt atât de fericită că este in viaţă. Am atâtea să îi povestesc, să îi reamintesc. Christian a stat aici de când a fost internată. A plâns, nu prea mânca, ba chiar refuza să meargă acasă. O iubește. Știu ca o face. Văd în ochii lui, modul în care vorbește despre ea, cum se uită la ea.

*Few hours later*

-Semnaţi aici și puteţi pleca acasă. Îmi spune doctorul întinzându-mi un formular. Am semnat toate hârtiile, am plătit spitalizarea și acum e vremea să mergem acasă. I-am adus  Isobellei niște haine pe care poate să le îmbrace, i-am aranjat puţin părul, mi-am pus geanta pe umăr și acum e vremea sa părăsim acest loc. Ajunse acasă, am despachetat tot din cutiile ce se aflau lângă pat punând fiecare lucru la locul lui. Casa arată bine, dar e timpul să îi amintesc Isobellei viaţa dinainte de accident.

Am luat din dulap o rochiță mulată și neagră pe care i-am întins-o Bellei, pantofii negrii cu toc și niște bijuterii scumpe care o vor scoate în evidenţă. Nu a ezitat să îmbrace hainele alese de mine, ceea ce m-a făcut să mă simt bine. Părul l-a ondulat frumos și l-a lăsat să cadă liber pe spate, iar machiajul fiind unul mai evident. Am părăsit apartamentul. Tocurile înalte făceau zgomot pe coridorul gol al scării, fusta puţin cam scurtă mi se plimba pe coapse, iar bluza cu decolteu in V oferea o privire senzaţionala către sânii mei. Am urcat în Volvo-ul negru, am băgat cheile în contact și micuţa mea mașină a început sa vibreze pe străzile aglomerate ale Parisului. Motorul a început să toarcă din moment ce cheile erau băgate in contact, iar pe profil cântă destul de ușor radioul. Night Club. Am ajuns. Am oprit mașina în faţa barului de noapte și am început să mergem spre mica intrare.

-Hello James. Îi spun și acesta ne deschide ușa.

-Sophia, Belle ! Spune suav privindu-ne din cap până în picioare.

-Tipul ăsta, James, e în limbă după tine. Îi spun iar aceasta se uită ciudat la mine.

-Gorila aia ? Spune arcuindu-și o sprânceană. Am dat afirmativ din cap și am luat loc pe canapea. Am adus de la bar două pahare de Martini și m-am așezat lângă Belle.

-Vezi tipa aceea în roz ? O întreb și dă afirmativ din cap. Mai demult te-ai bătut cu ea, ea e Carly, e cea mai antipatică persoană pe care o cunosc. Tipa de lângă e Josephine, ne întelegem bine cu ea, e o tipă ok, cea cu fustă albă e Olivia, ea e proprietara barului, chiar lângă, tipul cu costumul ăla sexy e Mark, e logodnicul Oliviei, iar pe restul ţi prezint altă dată.

-Uhm... Josephine și Mark. Îmi aduc aminte de ei. Eu și Mark. Cred ca am avut o idilă. Spune Belle și mă înec cu Martini-ul la propriu.

-Aţi avut ce.. ? Întreb din nou nefiind sigură că am auzit bine din cauza melodiei puternice de pe fundal.

-Am stat împreună ceva timp. Nimic serios. Doar sex. Deci am auzit bine. Belle a avut o relaţie cu Mark neţinând cont că Olivia chiar era prietena ei.

-Târfă mică. Îi spun și încep să râd. Începe numărul meu. Stai aici. M-am ridicat de pe canapea și am pornit spre vestiarul meu. Mi-am retușat machiajul, am mai pus puţin fixativ în păr și gata, sunt pregătită. Am înaintat pe scenă cu mersul meu de divă, iar privirile tuturor bărbaților s-au pus pe mine. Nu m-am lăsat intimidată, am prins bara între degete și am început să fac ce știu eu mai bine. Melodia de pe fundal era lentă, aceasta dându-mi ideei grozave în legătură cu dansul meu. Am desfăcut sutienul ce îmi acopera sânii și i-am lăsat liberi primind mai multă atenţie asupra mea. Fluierături și aplauze se auzeau în fundal, iar la finalul melodie mi-am luat sutienul de pe jos și am plecat maiestos de pe scenă. Am intrat în vestiar, m-am îmbrăcat într-o rochie neagră și m-am întors la Belle.

-Ce a fost asta ? Întrebă Belle cu un ton amuzat

-Uhm.. Distracție ? Asta făceam tot timpul, aveam un număr împreună. Îi spun și se schimbă la faţă.

-Ţi-ai adus aminte ? Spun și un zâmbet apare pe faţa mea.

-Da. Nu apucă să mai spună ceva deoarece fu întreruptă de un domn.

-Am o propunere pentru tine. Ai vrea sa vii cu mine ? Îmi spune tipul după ce luă o gură de martini.